Page 3 - Bunul_Econom_1903_13

Nr. 13 BUNUL ECONOM Pag. 3

de mănăstirea Bilo a fost o nouă cioc­ mai mulţumită intervenirii energice a claraţi calfe 112. S’au distribuit între 34 de
nire cu bandele bulgare. consulului rusesc se poate mulţumi, că ucenici suma de 1150 cor. Afară de aceasta
Trupele turceşti operează fără cru­ nu a fost înscenat un masacru al creş­ s au plătit multora taxele şcolare sau ajutoare
ţare contra bandelor bulgare. Doue tinilor. de spălat, ear’ unor sodali ajutoare de drum,
ear’ din fundaţiunea «Mihail şi El sa Stroescu»
bande au fost distruse, ele au lăsat 45 s’au împărţit haine la 116 ucenici.
Mare răscoală In Cbina. După
morţi şi mulţi răniţi. Una din aceste Avănd în vedere, că ucenicii cercetează
o telegramă din Londra, un oficiant
bande era de ale lui Sarafoff. A fost şcoalele de meserii de limbă străină, comi­
militar sosit din Hong-Kong spune, că
un adevărat măcel. tetul a făcut tot posibilul, ca să vie cât mai
în provinciile Knaugsi şi Kvangsu a is- des în atingere cu ei. Astfel în toate Dumi­
La Bitolia, sosesc trupe numeroase.
bucnit revolta. Numărul răsculaţilor e necile dela 2—4 ore p. m. se întrunesc în
Se pare că acum a început adevărata
peste 100.000, în mare parte soldaţi localul »Asociaţiunii», unde membrii comi­
campanie serioasă a Turciei contra
desertori şi hoţi. Armamentul răsculaţi­ tetului au ocasiune să-i cunoască, să le dea
bandelor. poveţe părinteşti de ascultare, şi nici odată
lor e destul de bun.
In vederea isbucnirei revoluţiunei să nu uite de părinţi, neamul şi biserica lor.
generale în Macedonia, Seraskeratul a Tot asemenea li-s’a pus în vedere, că aceia
întocmit un nou plan de mobilisare. DELA REUNIUNILE NOASTRE cari nu cercetează regulat orele de catechisare,
Toţi oficerii turci, ataşaţi la regimentele nu se pot bucura de ajutoare din partea
«Asociaţiunii». Pentru înmulţirea cunoştin­
din străinătate, au primit ordinul să se Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor ţelor lor li-s’au pus la disposiţie şi cărţi din
întoarcă de urgenţă la Constantinopol. şi sodalilor români din Braşov. biblioteca «Asociaţiunii».
Toţi aceştia sunt destinaţi armatei de Puţine dintre asociaţiunile noastre au In ceea-ce priveşte pe măestrii români,
represiune din Macedonia. o vechime aşa mare ca «Asociaţiunea pentru luând în considerare că în urma împrejură­
sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români din rilor sociale, ei convin foarte arare-ori unul
Visita Regelui Angliei la Li­ Braşov». Primele ei începuturi datează din cu altul, comitetul s’a îngrijit, ca localul
27 Dec. 1869, adecă de acum aproape «Asociaţiunei» să stea la disposiţia membrilor,
sabona. Regele Angliei a plecat Marţi
34 ani, şi condusă în primii 20 ani de neo­ provăzăndu-’l cu jurnale şi reviste, şi se dea
din Londra în călătoria sa spre Marea-
bositul paroch şi astăzi protopresbiter onorar ocasiune a se cunoaşte şi să se distreze
Mediterană. Toate ziarele comentează Bartolomeiu Bâiulescu. Dar’ această vech me între ei.
în articoli politici însemnătatea acestei nu ar însemna nimica, dacă Asociaţiunea nu
Raportul comitetului, apoi darea de
călătorii. Va visita mai întâiu curtea ne-ar fi dat şi ne dă dovezi de o activitate samă asupra gestiunii pe anul 1902, precum
din Lisabona. atât de spornică pe un teren atât de ingrat. şi propunerile comitetului şi bugetul pe anul
Duminecă în 16 ale lunei c. «Asocia­ 1903, au fost primite de adunare cu mult
Mişcările Albanezilor. Se te- ţiunea» si-a ţinut obicinuita adunare gene­ entusiasm.
rală anuală în localul seU. Inteliginţa dim­
legrafează din Belgrad că: 5000 Al­ Renoindu-se comitetul pe un nou pe­
preună cu meseriaşii din Braşov au dat şi riod de trei ani, s’a ales cu unanimitate ur­
banezi au năvălit asupra oraşului Vut-
de astă-dată dovadă de interesul ce poartă mătorii d-ni: N. Pet a - P e t r e s c u pre­
r
siro, unde au făcut 11 gendarmi creş­ pentru această societate prin numărul cel şedinte, E. P r e c u p vice-preşedinte, H al Ier
tini prisoneri, maltratând populaţiunea mare în care a participat la adunare. cassar, Rom. F r a t e ş secretar. Membrii:
serbă. Tot odată opt mii Albanezi au Ca momente mai principale din acti­ P e t r u Popp, I. Socaciu, I. C. Pa nţ u,
plecat spre Mitrovicza, asediând-o şi vitatea comitetului în cursul anului 1902 am I. Savu, Cioflec, I. Murăroi, N. B a l e a
remarcat din raportul general următoarele si P 1 a t o s.
împuşcând asupra oraşului. Garnisoana * t
date foarte îmbucurătoare. In anul acesta s’au
a plecat cu tunuri contra lor. Lupta In tot cursul şedinţei a domnit cea
plasat 88 ucenici români Ia 17 branşe. Nu­
a durat patru ore.” Albanezii au fost mărul tuturor ucenicilor români aflători în mai exemplară ordine, armonie şi însufleţire.
în urmă respinşi cu mari perderi. Nu­ Braşov este 279, ear’ acelora care au fost de­

«dar necredinţa ta câtră datoria ce ai, este fi o singură voce. Pe urmă se părea, că erau
C a r m e n S y lv a
«încă mai mare, şi cu toate că înţeleg cele-ce sunete de trîmbiţe, cari cutremurau adîncul
»se petrec în inima ta, totuşi nu pot să de- creerilor lui. Atunci se schimbă dragostea sa
V ÎR FU L CU D O R «părtez dela tine pedeapsa care te aşteaptă». cătră Ileana în ură amară şi neîmpăcată,
Cu inima grea punea Ionel piciorul pe căci ea îl trimisese la moarte cu surisul pe
(Urmare). vîrful cel singuratec de munte, împrejurul buze. El se hotărî să rămâe acolo unde era
până în sfîrşit cu credinţă: ear’ de se va-
Femeea cea frumoasă se uită mânioasă, căruia vuia vijela. Furtuna creştea cu fie-care
mai coborî vre-o odată în vale, să-’i zică
ceea-ce-i şedea foarte bine, ameninţă şi dis­ minut, ca şi cum ar fi vrut să asvârle de pe
păru în valurile lacului. Regele cel mic sus­ înălţimea lui pe omul ce şedea acolo sin­ în bătae de joc o ziua bună, şi nici o femee
pină. Ionel suspină şi el. Şi suspinară şi gur, singurel, ca şi cum ar fi vrut şă-’l sdro- să nu-i mai răpească inima, ci aceasta să
fie numai a oilor sale, pe care le părăsise
toţi piticii, ca supuşi buni şi credincioşi. bească în mii de sfărmături. Ionel se acâţa
fără conştiinţă.
Dar ei tot ţineau petrele în mână, căci nu de o stâncă şi se uita cu ochi sălbateci îm-
ştiau dacă moartea lui Ionel nu era hotârltă. prejuru-şi, aşteptând noi inimici, nouă peri­ Atunci răsună din adîncul stâncilor o»
voce puternică:
Regele însă se uita cu duioşiă la ciobanul cole şi nouă încercări. De odată i-se făcu,
cel frumos, ordonă îndată ca să fle spălat ca şi cum l’ar apăsa vijelia spre pămănt, ca «Fiiule! Eşti al meu ! nu-mi mai scapi
«din mâni! Eşti al meu pentru veciă».
cu ape, cari lecuiesc, căci el sângera de multe şi cum ’i-s’ar rumpe şi ’i-s’ar smulge inima,
răni, şi după-ce-1 reînoi şi îl îmfrumseţă, îl ca şi cum ar muri de durere. încă mai tare Şi în acelaşi moment stînca se prefăcu
într’o femee uriaşă, care îmbrăţişă pe Ionel
scoase în vîrful muntelui unde il aflase. se acâţă el de stânca, care să părea că se
cu braţe de peatră şi îl sărută cu buze de
Acolo regele cei mic îşi luă ziua bună cutremură. Şi în vuct, şi trăsnetul care îl în-
peatră. Plin de groază, el se silea să scape,
şi-i zise: — «Ionele! Greu ai păcătuit.Ţi-ai cungiura, Ionel auzia voci, care il chiemau,
«uitat datoria pentru o femee frumoasă. care îl desmerdau, care ÎI ameninţau. Era ca dar nu putea. (Va urma).
«Credinţa ta câtră ea e mare şi de lăudat: şi cum ar fi mai multe voci, ca şi cum ar