Page 6 - Bunul_Econom_1903_13

Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 13

tăia băţul. Când întinde însă mâna dreaptă Nouă ani a stat nefericitul în temniţă, deşi
NOUTĂŢI să tragă Ia sine puşca, apucând-o de ţeavă, era nevinovat. De curând s’au aflat adecă
s’au descărcat amândouă ţevile puştii şi gloan­
adevăraţii vinovaţi, aceştia erau 3 ţărani,
ţele s’au oprit in partea dreaptă a pieptului. Tribunalul în şedinţă secretă a pertractat din
A V I S I Tovarăşii ’i-au dat primul ajutor. Adus acasă nou procesul lui Halycz, pe cei 3 vinovaţi ’i-a
însă a mai trăit numai vre-o câteva ore, apo* condamnat, ear’ pe Halycz ’l-a scos din
1 ^ * Jtu găm p e D -n ii a b o n a ţi vechi
f i n oi să binevoească a ne trim ite su m a , ce între cele mai grozave chinuri ’şi-a dat su­ temniţă.
n e d a to re a ză , ca s i n oi la rîn d u l n ostru se fletul. Nenorocitul abia era de 28 ani. *
p u te m fa ce f a ţă m a rilo r cheltueli, ce avem *
eu ed a re a şi re d a c ta re a fo ii noastre. Nu înzadar se adresează fie-care bolnav,
Trăsnit de curent electric. Franz Swab care se vede desnădăjduit şi părăsit de me­
aplicat la .societatea de luminăţie electrică dic, ca fii ndu-i morbul incurabil, se întoarce
Aniversarea proclamării României ca din Sibiiu, curâţind transformatorul, din pro­ azi cătră Mtiller Albert, căci crucea electro­
regat. Vineri în 27 Martie c. a fost aniver­ pria vină a fost atins de un curent electric magnetică R. B. Nr. 86967, inventată de d-sa,
sarea proclamării regatului, anunţată cap talei şi ucis la moment. e singură scăpare a calor-ce sufer de reumă,
astma, bătae de inimă, epilepsie, etc. De
prin 101 tunuri, trase în revărsatul zorilor. ♦ aceea nu putem din destul să o recomandăm
La orele 10 jum. dimineaţa, un Te-Deum Dela direcţiunea poştei şi telegrafului. fie-cărui bolnav. Drept recunoştinţă pentru
s’a oficiat la Metropolie. S’a experiat, că publicu' şi oficiile de stat şi efectul seu sigţir, servească următoarea scri­
* locale au obiceiul, ca la adresarea în limba soare mulţumită: D-lui Mtiller Albert, Buda­
' Demonstraţiile pentru Kossuth continuă maghiară a scrisorilor, pachetelor etc. să ală­ pesta, V. Vadâsz u. 42/G. Iţi datorez cu o
ferbinte mulţumită pentru invenţie. Am pă­
în Peşta. Tinerimea maghiară din Pesta a ture la numele locului de destinaţiune adao­ timit de dureţi cumplite atât în cap cât şi
demonstrat la ziarul »Egyetertes« pentru Kos­ sul -n, -on, -en, -6n. Asa de pildă mulţi în spate, precum şi de respiraţie grea. Toate
suth şi kossuthişti. S’au dus apoi la »Casina scriu în loc de Tura, Vaja, Rod, Bât, To- încercările de a mă vindeca au rămas zadar­
naţională*, unde merge aristocraţia şi între polya etc.: Turân, Vajân, RSdon, Baton, To- nice, până-ce în cele din urmă am aflat des­
fluerătufi au demonstrat în contra nemeşilor polya etc. Prin aceasta se produce multă pre crucea D-V., pe care procurându-mi-o,
şi conţilor, cari sunt pe partea guvernului. confusie, pentru-că formele Turân, Vajân, în scurt timp m’am reînsănetoşat. Cu toată
stima Haidukovits N., Eszek.
Poliţia nu s’a amestecat. RSdon etc. sunt numele altor comune, deo­
*
sebite de numele Tura, Vaja, Râd etc. In
împărăteasa Germaniei şi-a frânt mâna.
interesul siguranţei şi punctualităţii serviciului
împărăteasa A u g u st a V ic t or i a a Ger­
postai e deci de dorit, ca la adresarea pe
maniei mergând Joi călare la preumblare, a ungureşte a scrisorilor, pachetelor poştale Tîrgul produotelor in Budapesta.
căzut de pe cal şi şi-a frânt osul dela braţul etc. să se delăture sufixele -n, -on, -en, cari
stâng. In urma acestei întâmplări împărăteasa D intre cereale mai puţin s’au căutat şi vândut
produc numai confusie, pe adrese să se scrie
va trebui să zacă vre-o 10 zile în pat. Starea cu preţ mii scăzut secara şi ovesul Preţurile grâu­
numele de localităţ în forma lor originală lui, al orzului şi al cucuruzului au rămas aproape
ei nu e periculoasă. şi oficioasă. neschimbate.
* * Semen ţa de trifoiu earăşi a avut o căutare bună.
f Ioan Bulboacă, proprietar în Arad, Cantitatea cea mai fină s’a vândut cu preţuri urcate.
Jertfele frânţilor. Trei turişti, şi anurne
Curtici şi Giula, a răposat Mercuri, după o studentul Pletter, impiegatul Poesch şi tipo­ Au fost mulţi cumpărători din străinătate. Italia a
îmbiat multă sementă de lueem ă. Câteva "sute măji
scurtă boală. graful Wohlfarter, au căzut de - pe muntele metrice au şi fost cumpărate de neguţători de-ai
* noştri.
Reitherspitze. A plecat o expediţie să-’i caute.
Nou advocat român. Dr. luliu Coste, Untura şi slănina n’au scăzut în preţ, din
Doi au fost găsiţi morţi cu capetele despi­ contră s’au ridicat, căci scumpetea porcilor se menţine.
(iul dlui învăţător din Cianad a depus în 24
cate, ear’ unul, Wohlfarter, era încă viu,
Martie cu succes distins censura de advocat.
* având picioarele zdrobite. Cursul pieţii din Budapesta
*
Pentru postul de executor orăşenesc în _________— în 2 Aprilie n. 1903 —________
Toată lumea ştie, că sămânţa de napi
loc sunt 13 concurenţi, dintre cari 5 sunt
de vite a lui Mauthner dă recolta cea mai Per 50 klgr. Piment. . 621)0— —*—
Români. Alegerea se va face la 6 Aprilie n. Cassia . . 86D0— 98'—
8*05
Grâu . . . 7*25-
Cu şanse de reuşită sunt, dintre Unguri, bună, că sămânţa de legume a lui Mauthner Săcară . . 6*60— 6*75 Cuisoare . 921)0—100 —
e cea mai bună şi că sămânţa de flori a lui Ghimber . 75D0—142*—
Szocs Ferencz şi Martinek Nândor, ear’ din­ Orz . . . . 5*70— 6*10 Pâprică . 70 00—180'—
Mauthner dă cele mai frumoase flori. Cu un Mei . . . . 5*75— 6*—
tre Români Laurenţiu Perhaiţia. Ovăs . . . 6*15— 6*40 Ulei de in 741)0— 77 —
„ de rap. 64*00------ ’—
* cuvânt: Sămânţele lui Mauthner sunt cele Cucuruz. . 6 0 5 - 6*30 „ de lem. 129*60—148*—
Descoperire înfiorătoare. Se anunţă din mai bune, dau recolta cea mai abundentă şi Rapiţă. . . 10*30- 10*80 In brut. . 00*00— —*—
Trifoi . . . 56*00— 71 —
Timişoara, că pe ţermul stâng al rîului sunt uimitor de ieftine. Lucernă. . 46*00- 54*— Cânep. br. 64*00— 70*—
* Lână nsp. 120*00—124*—
Bega, s’a găsit o mână de om. Poliţia, care Mohor . . 9*50- 10*50
Român decorat de Maiestatea Sa. îm­ Măzăriche . 7*00- 7*50
presupune crimă la mijloc, a pornit cercetare. Fasole . . . 7*50— 1 2 - Migdale . 175*00-250 —
* păratul Francisc Iosif a conferit crucea de Mazăre . . 6*00- 7*— Smochine 30*00— 38*—
aur cu coroană, Românului Avram Stanca, Mazăr. coj;. 11*00- 12*— Alune . . 138*00—142*—
Earăşi povestea cu şarpele de mare. In Linte . . . 10*- 13*— Stafide V. 60*00— 70*—
şeful lucrătorilor din minele dela Băiţa, pen­
Marea Baltică, un căpitan francez spune că a Păsat . . , . 5*75- 6 —
tru o muncă continuă de 50 ani. Cu această Mac . . . . 27*00- 29 —
Văzut vestitul şarpe de mare, pe care natu­ Săm. de in 00*00 — 00 — Per. 1 klgr.
ralista îl socot drept o legendă. Corpul seu ocasie a avut loc o petrecere poporală. S. de Cânep. 8*75— 9*50 Unt proasp. 1*50— 2*16
* Prune . . . . 11*75— 15*75 Caş Emental 2*10— 2*20-
ar fi colosal şi este de aproape înrudit cu Lictar . . , . 13*50— 16*- „ Groer . 1*20— 1*40
Taxa pentru scrisori şi cărţi poştale „ Trapist. 1*20— 1*50
viţei de mare; el merge cu mare iuţeajă şi Untură . , . 79*00— 79*50
între Austro-Ungaria şi România este conform Slănină . . . 67*50- 68*— „ Liptau . 0*88— 1*30
călătoreşte însoţit de femeiuşcă. nouei convenţii poştale: dela 1 Aprilie a. c. Zahar brut 22*75— — •_ Brânz. deoae 1*10— 2*40
*
pentru toată Ungaria taxa va fi 25 bani Cafea lava 72*00—116*—
S’a împuşcat singur din nebăgare de pentru scrisoare de 15 grame; 50 bani pen­ Caf.Santos 34*00— 36*— Bumbac bal. 00*00—00 OO
6*50—12 50
seamă. In 29 Martie n. în pădurea comunei tru scrisorile nefrancate. Taxa redusă de 15 Caf. Portor. 76*00—120 — Portoc. iada 5*50— 6*50
Lămâi „
Porceşti, se aflau mai mulţi vânători, din Se- bani pentru scrisorile de 15 grame nu mai Ouă (,44o)lada 55*00—58* —
e menţinută decât pentru Bucovina. Taxa Per 100 klgr.
beşul-inferior, şi din comuna Porceşti. Ei voiau
cărţii poştale e de 10 bani pentru Austria Miere . . 100*00—120*—
să vâneze porci sălbatici. Nearătându-se nimic, Ceară . . 130*00-140*— Per 100 Litr.
(inclusiv Bucovina) şi Ungaria.
voiau să plece cătrăcasă. Achim Micu, co­ * Nuci . . . 30*00— 60 — Spirt raff. 143 00—146*—
Cartofi roza 6*40— 6*— Spirt brut 140*75—144*—
merciant din comuna Sebeşul-inferior, voind Nouă ani nevinovat în temniţă. Eco Cart. galb. 500— 5’75 „ denat. 33*25— 35*—
să-’şi taie un băţ pentru a se sprijini pe coastă nomul P. Halycz din Stanislau (Galiţia) fu Ceapă roşie 3 00— 6*80 Trevere . 100*00—105 —
Usturoi . 1200— 16*— Sligoviţ . 130*00— 135.—
la vale, răzimă puşca pe tufa din care îşi sese pedepsit Ia 20 ani temniţă pentru omor. Piper n . 12200-142 — Esenţăoţet 88*00— 90*—