Page 4 - Bunul_Econom_1903_13

Pag- 4. B UNUL E CO N OM Nr. 13

Pentru a întreţinea copita calului într’o elasticitate na­
turală, adecă să nu devie nici prea vîrtoasâ şi aspră, însă
nici prea moale, este bine a o unge din când în când pe
toate părţile cu o materie grasă, cum este unsoarea de

(Reproducerea interzisă). porc sau mai bine cu vaselină, ear când umblă mult prin
Nutrirea cailor. apă şi noroiu, cu păcură, ulei de in, ceară şi altele.

(Urmare).
Rasele cailor.
Când preţul ovăsului este foarte urcat, el se poate
înlocui, cel puţin în parte, şi cu alte grăunţe, precum: Este foarte greu a face o clasificaţiune exactă a fe­
cucuruz (porumb), orz, hrişcă, secară, mazăre, bob etc. luritelor rase de cai. S’a convenit a-i împărţi după ţerile,
în care se găsesc. In general caii se împart în 2 grupe
Acestea de regulă nu se dau întregi, ci sdrobite în formă
de urlueală. Câte-odată se înlocueşte ovăsul şi cu tărîţe mari, adecă: rase de orient tot Ş» cele de occident
de grâu. Din tărîţe mai mult de 1 kgr. pe zi nu vom da (apus).
unui cal, altcum îl constipă (încue), prin urmare se îmbol­
Rasele orientale.
năveşte. Cu rădăcini putem înlocui ovăsul cu deosebire
când caii nu sunt întrebuinţaţi mult la muncă. Le putem Rasele de orient ocupă, după-cum le • sponet - numele,
da morcovi, însă nu mai mult de 2—2 Va kgr. pe zi, ţerile orientale, precum: Arabia, Siria, Persia.riTurcia, Ro­
apoi în a doua linie napi (sfecle) de nutreţ şi cartofi. In mânia, Ungaria, Rusia, etc. Principalii representanţi ai aces­
tot caşul rădăcinile trebue să fie spălate şi apoi mărunţite. tei grupe sunt:
Punctualitatea şi curăţenia ce trebue să păzim la nu­ Rasa arabă. Capul acestor cai este tot atât de fru­
trirea şi adăparea cailor, ca la toate animalele domestice mos prin forma sa, cât şi prin expresiunea sa. Profilul este
în general, va fi cât se poate de îngrijită. drept sau puţin concav (berbecat) la nas, fruntea lată,
ochiul mare, cu o expresiune de fidelitate (de credincios),
îngrijirea oailor.
nările se pot deschide mult, buzele subţiri (fine) şi netede,
urechile sunt mici, ascuţite şi foarte mobile, adecă se mişcă
Calul pretinde dintre toate animalele domestice cea
uşor şi iute. Gâtul este lung şi frumos încovoiat, eare însă
mai mare îngrijire; din această causă nici nu putem în­
la mişcări repezi devine ca gâtul cerbului; coama este sub­
credinţa unei persoane mai mult de 2 cai.
ţire şi mătăsoasă, grebânul înalt, peptul spaţios (larg), cor­
îngrijirea în grajd constă în întreţinerea curăţeniei în
pul rotunzit, regiunea flancului (şalele) scurtă, spatele solid,
grajd, a corpului calului, îngrijirea copitelor şi a da la
crupa este lungă şi dreaptă, de care se leagă coada sus
timp nutreţul şi apa de beut.
şi arcuită cu păr lung, mătăcos; picioarele macre, cu oase
Curăţenia corpului se execută (face) în prima linie
vîrtoase şi încheieturi largi; copitele mici şi foarte tari;
prin ţeselat. Prin aceasta se înlătură foiţele pelei in formă
părul corpului foarte fin, încât se străvăd vinele de sub
de solzişori, ce -s’au desfăcut de pe ea, apoi sudoarea, cară
piele.
astupă porii (găurelele din pele) şi în fine de toate necu­
Adăugând la toate aceste caractere (însuşiri) încă şi
răţeniile din afară. Cât de mare însemnătate are ţeselatul
mişcarea uşoară a acestor cai, trebue să admitem, că nimic
pentru bunăstarea calului, putem vedea şi din zicătoarea
nu le lipseşte pentru a-i privi ca perfecţiunea desăvîrşită.
multor agricultori germani, cari susţin cu drept cuvent că :
De regretat este, că această rasă este representată
ţeselatul înlocueşte jumătate din nutreţ. Deosebit de ţese­
numai în puţine exemplare, adecă cel mult 5000 şi ce e
lat vom scălda caii din timp m timp şi-i vom spăla mai
şi mai mult de regretat este, că proprietarii lor (Arabii)
des cu apă la ochi, coamă, rădăcina coadei şi la chişiţa
îi vănd foarte anevoie.
picioarelor, adecă în locurile unde nu putem ajunge cu
ţesala şi peria. înălţimea obicinuită a cailor arabi, măsurând deia pă­
O deosebită grije vom da copitelor, căci un cal fără mânt până în vîrful grebănului este de 1 metru 48 cm.
copite bune nu valorează nimic. Vom îngriji, ca ele se fie până la 1 m. 60 cm. Colorile cele mai obicinuite sunt albi
curăţite foarte des, chiar şi la mânzi. La caii, cari se pot­ şi bruni. Desvoltarea calului arab este foarte târzie; la o
covesc, curăţitul se face odată cu schimbarea potcoavelor, îngrijire bună însă ajung o etate foarte înaintată.
care se reînoesc cel mult la 5—-6 săptămâni. Potcoavele Asemenea calului arab sunt cei de Berberia (Africa
trebue să fie bine aşezate pe copite şi se lasă ca de un de Nord, Marocco, Tunisia şi Algeria) şi cei de Persia.
milimetru afară de marginea unghiei. Nu vom lăsa nici­ Rasele ruseşti. In întinsul imperiu al Rusiei, găsim
odată, ca potcovarii să încerce potcoava ferbinte pe un­ mai multe rase, în care se află mult sânge arab. In Si­
ghie, prin urmare nici să arză copita cu scop de a le în­ beria găsim aproape numai calul tătăresc. El este mărunt,
lesni curăţirea, căci în astfel de caşuri unghia devine sfârî- înse foarte iute. In Caucas avem aşa numitul cal cerches.
măcioasă şi creapă uşor. Caii din Rusia europeană, cunoscuţi sub numele de cai
In general scopul potcovitului este să apere unghiile ruseşti şi poloni sunt produsul încrucişerii raselor obici­
de a se toci prea repede. In stare naturală calul trăeşte nuite din localitate cu calul numit Troteur-Orloff (germ.
pe păşune, unde pământul fiind moale, unghia nu se to­ Orloff-Traber).
ceşte aşa repede ca atunci, când îl folosim la lucru pe (Va urma).
şosele (drumuri) împetrite.