Page 5 - Bunul_Econom_1903_13

Nr. 13 BUNUL ECONOM Pag - 5

curat de burueni, cum sunt d. e. cartofii sau
P e n t r u E c o n o m i cucuruzul (porumbul). Cositul lucernei se va P E N T R U M E SE R IA ŞI
face totdeauna înainte de a da în floare, 9
căci atuncea conţine mai multe materii nu-
Pregătirea vitelor pentru munte. tritoare. Dacă o lăsăm se înflorească, plenul Cum se cunoaşte ciara adevărată?
Ceara de albine are densitate de 0.980 aproape,
Animalele care nu au cel puţin 5 luni, devine băţos şi fără valoare. Lucerna care pe când ceara minerală n’are decât 0.880.
nu ar trebui duse la munte la păşune, fiind se coseşte totdeauna aşa ţerziu nici nu du­ Aceasta nu este însă la îndemâna fie-cărui
încă prea plăpânde pentru clima de acolo. rează atâta ca cea care o cosim mai de de a controla. Mai uşor este a se încălzi
Neapărat de lipsă este, ca îUainte de ale vreme. ceara în un tub, (ţa«ă) de sticlă astupat la un
capăt, in care s’a pus o parte potasă caustică
trimite la munte să le mânăm mai multe
în trei părţi de alcool. La 100 părţi de acest
săptămâni, în fie-care zi, la păşune, ca pe de Pentru femei. amestec să se pună 90 părţi ceară. După-ce
o parte să treacă mai uşor dela nutrirea în se topeşte bine ceara, să se pună tubul în
grajd cu nutreţ uscat la cel verde, ear’ pe un vas cu apă caldă, pentru-ca să nu se în­
de altă parte să se înveţe a-şi căuta singure Supă de fasole sau mazăre de dulce tărească ceara, Dacă cearş este curată, lichidul
mâncarea şi apa de beut, un lucru care îl sau de post. este limpede, dacă este cu cerisină, vom ve­
dea deasupra cerei un uleiu foarte colorat
ştie aprecia (preţui) numai unul care a ob­ Luăm 1/4 litru de fasole s’au mazâre, o şi care se vede foarte bine când ceara în­
servat viţelele la păşunile din munte însuşi. spălăm bine, după-ce am ales-o, ca să nu fie cepe a se întări.
O altă luare aminte trebue să ne atragă: un­ nici o boabă stricată, le terbem în apă şi
ghiile picioarelor. La animale care au stat când sunt moi de tot Ie strecurăm prin sită. Cum se înălbeşte oeara galbenă. In
toată earna în grajd, unghiile au crescut Stingem apoi cu ea 0 prăjeală (rîntaş) sub­ un mare vas se pune multă apă rece. To­
foarte mari. Acestea împedecă mersul şi si­ ţire şi rumenă, făcută din o lingură unsoare pim ceara şi o turnăm foarte subţire, dacă
guranţa pasului' pe potecile petroase dela sau unt proaspăt şi o lingură de făină. Sare se poate ca curgerea să fie abia văzută, în
vasul cu apă rece. Cu cât o vom turna mai
munte. înainte dar’ de a le duce acolo, un­ şi puţin piper îi dau gustul bun. Se serveşte subţire, cu atât la suprafaţa apei se va forma
ghiile vor fi curăţite şi scurtate în mod po­ cu pâne prăjită. o pătură mai subţire de ceară. Punem apoi
trivit. De mare însemnătate este încă să trimi­ De post se face aşa: fasole sau mazăre o pânză bine Întinsă la o palmă dela pământ,
tem animalele la munte curate de insecte si cu şi punem pe ea' păturile subţiri de ceară din
i luăm cât voim, se spală şi ferbe cu morcovi
deosebire de păduchi, ce se nutresc cu sân­ şi pătrângei tăieţi lungăreţi, se dă puţină apă; lăsăm această ceară astfel expusă Ia
soare timp de două săptămâni sau mai
gele lor, şi care arare-ori lipsesc peste earnă sare şi câte-va boabe de piper. Când sunt mult, până-ce va deveni complet albă. Se
chiar la vitele ţinute in grajduri curate. Pen­ moi, se pot servi. poate chiar, dacă soarele e ferbinte, ca in
tru stîrpirea lor se folosesc o mulţime de zece zile să devie perfect albă. Chiar în in­
materii, de multe-ori foarte vătămătoare, ba dustriile mari conştiinţioase se aplică acest
chiar otrăvitoare, care pot deveni periculoase Medicul casei. metod.
când se linge vita pe locurile unde a fost
unsă. Mai bună este creolina (care o putem
Umflarea (balonarea) pănteeeluî.
cumpăra în- apotecă) şi care nu este otrăvi­
toare şi tot-odată este şi foarte eftină. La un Umflarea (balonarea) pântecelui provine
litru de apă adăugăm o lingură de masă de din agrâmădirea gazurilor în măsură mai Vecini rfii.
creolină. Cu acest amestec ungem părţile pe mare în intestine (maţe), aşa că Ie umflă şi Erau odată doi vecini, cari, răi de fire,
unde se ţin păduchii şi mai ales pe gât, la produce dureri. Ele se formează din diferite totdeauna căutau să-’şi facă râu unul altuia,
ceafă, în jurul rădăcinii coarnelor şi pe pul­ mâncări şi beuturi, precum sunt: fasolea, prin fel şi fel de şicane şi rea voinţă.
pele picioarelor din dărăt. Spălăturile trebue lintea, bob, mazăre, pâne neagră înăcrită deja, Se întâmplase, că Unuia din aceştia îi
repeţite de 2—3 ori în restimpuri de 2—3 poame, varză acră, apoi ape gizoase, must murise cânele, pe care el nu să-’l îngroape,
după-cum trebue, ci îl lasă pe-o grămadă de
zile, de oare-ce creolina omoară păduchii, însă de poame şi struguri, bere tînără etc. Deo­ gunoiu.
ouăle lor nu. In 2—3 zile es păduchii din sebit de dureri aceste gazuri pot produce Vecinul văzând cânele mort, îi spuse
ouăle rămase, cari încă vor fi apoi nimiciţi. şi greutăţi la respiraţie (răsuflare) şi un fel omului să-’l ducă de acolo, deoare-ce nu-i
de înecăciuni. Dacă causa balonării, zace iertat să ţii în apropierea casei nici un fel
în mâncare, vom da bolnavului mâncări de de mortăciune. Acesta însă nu voi, ca să facă
.Cultivaţi lucernă ! carne cu multe dresuri şi vom îngriji se ciudă vecinului său. Trecând pretorul pe
facă multă mişcare. Pentru a face ca gazele acolo din întâmplare, acesta îi arătă cânele
In economiile unde lipsesc fenaţele na­ se fie îndepărtate pe cale naturală, putem lua şi-t spune că vecinul din pricină nu voeşte
să îndepărteze cânele. Pretorul cită a doua
turale, cultura lucernei merită o deosebită ulei de anason, de fincen, de chimen, apoi zi pe ora Ia sine, şi-i porunci să iee cânele
luare aminte; fiind-că în anii secetoşi, în care
anason, fincen, chimion, coriandru, cuişoare, de acolo şi să-’l îngroape undeva, fiind-că
earba şi trifoiul abea dau ceva recoltă, lu­ piper, nucşoară, mintă, mehsă, maghiran, mortăciunea strică aerul, care produce apoi
cerna, care durează 6—20 ani pe acelaşi loc, care Ie luăm aşa cum sunt sau facem o teă fel şi fel de boale. Omul promise că-1 va
dă totdeauna nutreţ în o cantitate mulţu­ din ele, care o bem sau în fine ca dresuri la depărta; ceea-ce şi făciî, dar’ nu la dus de­
mitoare. Tot asemenea nu este aşa simţitoare parte, ci l-a trântit naintea ferestrii vecinului
un rachiu. La copii mici le facem fricţiuni său, ca un fel de răsbunare. Acesta îl lăsă
contra frigului şi gerurilor ca trifoiul, afară [frecături] pe pântece cu aceste mijloace. acolo trei zile, până-ce de nou trecând pre­
de primăvara când o sămănăm ; atuncea tre­ Dacă causa balonării este histeria (boală ner­ torul pe acolo văzu cânele mort. Atunci
bue să aşteptăm până-ce nu ne mai poate voasă) dăm ether, picături de a le lui Hoff- chiamă naintea sa pe amândoi vecinii şi ca
fi teamă de geruri de primăvară, care pot mann, amoniac cu esenţă de anason, rădă­ să nu fie supărare între ei, îi pedepsi pe
nimici ţinerile plante. Noi o sămănăm întoc­ cină de valeriană [odolean] şi cu deosebire amândoi cu câte 20 fl., pe stăpânul cânelui
că de ce nu l’a îngropat, şi pe celalalt fiind­
mai ca şi trifoiul. Odată întemeeată, lucerna tetură etherică de valeriană. că n’a înştiinţat caşul îndată la autorităţi,
este cea dintâiu plantă de nutreţ, care o pu­ Dacă balonarea este împreunată cu căci articlul de lege 40. §. 124 din anul
tem cosi, dându-ne mari cantităţi de nutreţ. constipaţie- (încuere), dăm aloe, rabarbără şi 1879 spune, că: acel proprietar de casă, 1»
P .mentul destinat lucernei trebue să fie bun, facem compreşe [oblejeli] cu apă rece pe care se întâmplă de-i moare vre-un dobitoc
şi adine şi să conţină cât de mult calcar pântece. şi nu-1 depărtează de casă, grădină şi ori-ce
alt loc din apropierea casii, îngropându-’I
(peatră de var), mai ales dacă pământul este Toate medicamentele (doftoriile) sus cum este prescris, ci îi aruncă pe stradă
argilos. Pe locuri băltoase lucerna nu reu­ amintite le prescrie medical sau cel puţin sau pe locul vecinului seu, se pedepseşte cu
şeşte. O sămănăm totdeauna după o plantă apotecarul la care le şi putem cumpăra. 20 fl.
prăsitoare (de sapă), care a lăsat pământul