Page 1 - Bunul_Econom_1903_23

Anul IV. Orăstie, 14- Ittnie n. 1903. Nr. 23

REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl C0MERC1U

ORGAN AL: „Rensiunii Economice din Orâştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinlui“.

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R TI U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e . ^
Pentru R om i n i a 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile ,se plătesc - 1
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. iooaS. C-TUL CASEI DE PA STRARţ.. . , e l o f a <

flând aer rău, şi adeseori îmbolns- Vezi cum se întii-----vx <,ăm
Viaţa la ţară.
vindu-se. câmpii împestriţate cut;.' .o u«j
Aşa ţi-a fost ursita, ca să ai cu întrerupte ici-colea de câte o dumbră-
Ce frumos e la ţară! Iubite sătene, ce înlătura greutăţile şi neajunsurile vioară, care par a fi nişte miei ostrove
în ce raiu pământesc te găseşti! N’ai vieţii. în mijlocul apei.
, schimba pentru nimic în lume sălaşul Firea însăşi a pus la îndemână Pomii, cari fac podoaba pământu­
teu încunjurat de atâtea daruri ale tot ce are mai scump în sinul seu, ca lui, nu mai puţin se întrec, care mai
firei, cari toate să întrec de care, să se arete ţie
a ţi-se înfăţişa din ce In ca să le priveşti frumseţa
ce mai frumoase şi mai şi să te foloseşti de roa­
încântătoare. dele lor. Treci în pădure.
Ai lăsa tu răcorosul Te isbeşti de o mare
aer ce-’ţi dă viaţă, te face verdeaţă, în mijlocul că­
roşu ca trandafirul de pri­ reia ţi-se pare că eşti
măvară, te însufleţeşte, te într’o lume plină de far­
face voinic şi vioi, şi să mec. Câte gânduri, câte
te duci să-ţi cauţi odiehna simţiri plăcute se desfă­
în vre-un oraş; unde în şoară. Cucul împreună
curând vei deveni galben cu celelalte păsărele, prin •
şi slab, topit din pricina cântecele lor, alcătuesc
aerului stricat? musica firei. De dragul
Nu, iubite sătene, nu teu vin ele aici, ca să te
părăsi darurile acestea desmerde şi să te înve­
scumpe ce ţi-a dat bu­ selească.
nul Dzeu. Ai o însărci­ Coboară-te în vale.
nare mare. Eşti temelia Aci dai de altă minune
neamului tău şi dacă vei a firei, tot pentru tine
şovăi‘dela datoria ta, el hotărîtă. Ţi-se înfăţişează
va suferi multe greutăţi. o albie a unui frumuşel
Ce sarcină mai mare rîuleţ îmbrăcată în haine
şi mai frumoasă ar avea de primăvară.
cineva decât a înlesni Sgomotul seu înceti­
viaţa la o mulţime de şor te face să stai puţin
vietăţi, prin munca şi hăr­ la umbra unui pom pe
nicia sa 1 marginea lui şi să asculţi
Ce s’ar face fratele la el; să te gândeşti 1 De
tău dela oraş, care are altfel de ocu­ să te mişte, să te învioreze, să te în- când tot merge el şi nu mai sacă 1
paţie, din folosul căreia face schimb cu curageze. Ca să te încredinţezi de a- Câtă lume va fi văzut pe marginea sa
folosul frumoasei tale ocupaţie, dacă ceasta, ia osteneala şi sue-te într’un şi toată s’a dus! Numai el curge, curge
n’ai fi tu, sătene, sâ înlesneşti acest deal înalt şi priveşte spre câmpie. mereu şi va curge în veci. Te face să
schimb ? De sigur că ar duce-o mai greu. Ce tablou încântător ţi-se înfă­ uiţi ori-ce supărare, adormi, desmerdat
Ce irumoasă meserie ai, iubitule; ţişează! de regele vâlcelelor: «Vesela Privighe­
să lucrezi în mijlocul firei libere, la aer In depărtare se zăresc frumoasele toare», care par’câ-ţi cunoaşte gându­
curat! Mult ar dori vieaţa dela ţară culmi de munţi, ce să înalţă falnic, ca rile, de aceea te saltă cu fermecătoarele
toţi cei dela oraşe, cari sunt nevoiţi şi cum s’ar mândri cu mărimea lor, cu sale cântări. Scoală, iubite sătene, şi
a-şi face meseria închişi în casă, răsu- viaţa lor vecinică! mergi vesel la sălaşul tău, încredin-