Page 3 - Bunul_Econom_1903_23

Nr. 23 BUNUL ECONOM Pag. 3
v
supun că se bucură de mişcarea revoluţio­ In Serbia sămânăturile s’au desvoltat altul din cocean şi al treilea din miezul co­
nară. Astfel mai multe clădiri din Baniţa au bine în urma tijnpului favorabil. Nutreţurile torului. Ca cea mai bună hârtie e cea din
fost pustiite cu locuitori cu tot de soldaţii încă sunt mulţumitoare. urmă, tare, după-cum se vesteşte, ţine con­
turci. Clădirilor li-s’a dat foc, vitele şi ce In România peste tot starea e bună. curenţi celei mai bune hârtii fabricată din
aveau locuiiorii au fost luate, ear locuitorii Singură rapiţa promite o recoltă mai slăbuţă. sdrenţe.
*
ucişi, aşa că din 500 abia au scăpat 48, In Britania-mare (Anglia) încă se speră
Societatea maghiară pe acţii a minelor
cari au fugit în munţi. la o recoltă bunişoară. In general se prevede
(băilor) Uricani-Valea-Jiului şi-a încheiat bi­
aşadar o recoltă mijlocie. Comerciul extern
lanţul pe 1902; socotind şi cele 38.805 cor.
a arătat, cu puţine excepţiuni, un curs solid.
A f o g m a . 'M * Ifo fe r* . transpuse din 1901, a avut un venit curat
de 375.607 cor., cu 53.998 cor. mai mult
Sâmbăta trecută 6 Iunie n., s’a făcut Ştiri diverse. ca în anul precedent.
alegerea de deputat dietal pentru cercul elec­ *
toral Dobra. Alegerea a fost presidată de Import de ceară în România. In urma
Băi de petroleu în Ungaria-nordică.
Simon Gâbor, jude reg. în pensiune şi a Firma G. I. Parkinson din Londra încă de raportului consulului ungar la Galaţi, (Ro­
decurs în cea mai perfectă oedine. Candidaţi luni de zile face încercări de exploatare de mânia), se prevede o urcare a importului de
au fost patru: Dr. Aurel Vlad, Dr. Aurel petrol la moşia numită »Szuko« dela hota­ ceară de albine, deoare-ce guvernul român a
Muntean, Dr. Farkas Bela şi Dr. Lâzâr Ele- rele, cari sunt totodată şi proprietatea opi- dispus că pentru scopurile bisericeşti se vor
dului Mezdlaborcz. Producerea crudă s a do­
mer. Dnii Dr. Muntean şi Lâzâr şi-au re­ folosi numai lumini din ceară de albine, cu­
vedit de excelentă. întreprinzătorii sperează
tras însă mai târziu candidaturile. La sfîrşi- rată, care se vor pregăti in fabricile nouă
la un produs bogat ; dar de adevăratul ba-
tul votărilor s’a constatat, că Dr. A. Vlad a sin al oleiului nu vor da decât la 800 metri ce se vor înfiinţa şi cari vor sta sub supra-
primit 256, ear Dr. Farkas Bela 204 voturi. afunzime. veghierea statului.
* *
Astfel presidentul a proclamat ales, cu ma­
Import de vin în Anglia. Dr. Ruttkay „Hungaria", societate pe acţii pentru
joritate de 52 voturi pe dl Dr. Aurel Vlad,
Vilmos, specialist al ministerului nostru de exportul untului, şi-a încheiat bilanţul pe
agricultură la Londra raportează, că o firmă 1902 cu 76.755 cor. profit curat, după un
Starea sâmănăturilor. mare comercială de vin de acolo, se intere­ capital social de 300.000 cor., a procurat
sează mult de vinurile maghiare şi dacă i-s’ar
trimite mustre, ar orienta firmele noastre unt brut în valoare de 141.172 cor. Filialele
A sosit acel anotimp, în care producă­ despre resultatul ce ar obţinea. Un preţ-cu- din oraşele Dombovâr şi Timişoara, au lu­
rent al firmei numite se poate căpăta la
torii, neguţătorii şi consunătorii îşi întorc pri­ crat cu un deficit de 36.000 cor.
muzeul de agricultură din Budapesta. *
virile asupra mersului timpului, cu scop de * .
a-şi pufea face oare-care idei despre recol­ Cafea vendntâ în pachete. In comerciul
Hârtie din strnjani de cucuruz. In sta­ de coloniale din Germania s’a lăţit foarte
tele'anului. De trecut nu se mai interesează tul Illinois din America, fac încercări însem­ repede o înoire însemnată, câştigând pentru
nimeni. Starea sămănăturilcr la sfîrşitul lunei
nate cu o nouă maşină, care prelucră în hâr­ sine atât publicul cumpărător, cât şi pe ne­
Maiu, în urma rapoartelor ce au intrat la mi­ gustorii de cafea, cari mai nainte luptau
tie firul, coaja şi coceanul de cucuruz. Fa­
nistrul de agricultură, sunt următoarele: bricanţii oferă preţuri bnne producătorilor contra ei. Inoirea constă în aceea, că negus­
In Statele-Unite ale Americei-de-Nord de cucuruz, aşa că aceia ar fi mai câştigaţi torii de cafea din câte un oraş vând cafeaua
într’un pachet statorit unanim, adaogând la
timpul a fost nefavorabil şi în unele locali­ decât dacă le-ar da vitelor spre mâncare. fiecare pachet un bon; 20 astfel de bonuri
tăţi îngheţul a causat pagube. Astfel recolta Partea cea mai însemnată din această pur- fiecare neguţător le schimbă apoi cu un font
va fi probabil slăbuţă. cedere a maşinei de nou inventată este, că de cafea. Inoirea au început-o neguţătorii
In Rusia asemenea a stricat timpul de se bagă în ea cucuruzul copt dimpreună cu de aromate, spicerii, şi astăzi într’atâta s’a
lăţit, încât în mai multe oraşe neguţătorii de
iarnă, cel de primăvară a îndreptat însă în­ cotorul şi cu tuleul, pe care îl taie, boabele
cafea s’au învoit la procurarea împreună a
trucâtva desvoltarea lor. In Rusia mică starea le smicură şi tăind cotorul, alege miezul din cafelei, precum şi la prăjirea şi vânzarea co­
sâmănăturilor e mai rea. Recolta cea mai ele. Din această materie au preparat până mună a aceleia, în modul de mai sus.
bună de toamnă va fi în Rusia de mijloc. acum trei soiuri de hârtie, unul din coaje,

noască pe bărbat, când are harţag de ceartă, O femeie cuminte va şti să se poarte Mai e o zicătoare: »Vorba dulce mult
să nu-1 mai aţîţe, ci să-şi caute de lucru în aşa fel, ca nici-odată să nu dea prilej bărba­ aduce*, şi-i foarte adevărată. Când vorbeşti
grădină, la vite, aşa ca să nu stea în preajma tului să sară la ceartă şi mai ales Ia bătaie. bine cu cine-va, îl umpli de bucurie, .şi omul
bărbatului până se linişteşte. Tot aşa bărba­ Vorba veche zice: »Nu mi-i că mă bate, vesel are mai multă putere, inima i-se bate
tul, când vede că-i femeia supărată, că de, dar’ mi-i că-şi face obiceiu*. Şi-i foarte ade­ mai regulat, sângele îi e mai viu şi atunci
om e şi ea, şi poate multe năcazuri trebue vărat: într’o căsnicie, dacă încep certele şi are şi plăcere mai multă. E cunoscut lucrul,
să înghită, s’o lase în banii ei până ce-i trec bătăile nu mai e Doamne ajută. Bărbatul şi că omul supărat n’are spor la lucru. Când
şi ei năduvurile. cu femeia trebue să fie doi tovarăşi ca să bărbatul pleacă la luau, vesel şi cu vorbe
Dacă bărbatul şi femeia nu s'ar aţiţa ducă la bine şi la rău; dar’ când ei se duş­ bune dela femee şi copii, de sigur în ziua
unul pe altul; dacă n’ar căuta să-şi spue cu­ mănesc, când nu-i înţelegere, re bine mai aceea va munci mai cu spor şi nu se va în­
vinte grele, pe cari singuri nu le cred, atunci poate fi? Doi boi ori doi cai, când trag la toarce acasă obosit. Tot aşa şi femeia va
nu s’ar certa şi nu s’ar bate nici-odată. un loc, şi tot trebue să meargă uniţi, dar’ munci mai mult şi ori-ce greutate va avea,
E foarte ruşinos lucru când gospodarii încă să duci carul greu al vieţii 1 De aceea nu i-se va părea piatră de moară; ear’ seara,
nu se înţeleg şi se fac de rîsul lumii. Ferice multe case se strică şi gospodăria merge în­ adunaţi în jurul mesei, vor fi cu toţii feri­
de casa, unde nu s’aude gâlceavă, ceartă, dărăt, fiind-câ, în loc de vorbe bune e nu­ ciţi. Omul n’are nevoe de cine ştie ce bu­
sudălmi şi bătăi. Omul poate trăi şi cu mult mai ceartă. Bărbatul de năcaz merge la câr­ cate alese, dar’ să le mănânce cu voe bună,
şi cu puţin. Pentru a fi fericit nu trebue ciumă ; femeia, în loc să muncească şi să căci atunci mâncarea se mistue şi se prinde
cine ştie ce bogăţii, ci cuvântul bun, înţele­ economisească, se culcă şi doarme, doar’ o de om. Cearta nu-i bună nici-odată, că multe
gerea, sunt fericiri pe cari nu le pot da banii. face bărbatului în ciudă. Şi aşa puţinul ce case stricate s’au văzut din ceartă şi mulţi
Când bărbatul îşi ceartă ori îşi bate au se risipeşte, copii cresc ca vai de ei; ear’ oameni nenorociţi. Pe copii să-i învăţăm de
femeia, copii capătă pilde urîte; nu mai au sărăcia e doamnă în casa unde e ceartă. O mici a nu se certa, dar’ pentru asta trebue
frică de mamă, nu-i mai dau cinste; ear’ pe vorbă zice: »Când doi se ceartă, al treilea să vadă întâiu că părinţii nu se ceartă.
tată nu-1 iubesc, ci se tem de el ca de un câştigă*, dar' când se ceartă bărbatul cu fe­
(„G. S."j Stanca.
călău. meia, nu câştigă nime.