Page 6 - Bunul_Econom_1903_23
P. 6
Pag. 6. BU NU L ECONOM Nr. 23
D efrau dare. Banu-i ochiu dracu Nevasta mea a suferit 13 ani în du ŞTO t COaEE&Ct&ţg
lui. Zi de zi auzim mai ici, mat colea de reri de cap reumatice şi eu nu am aci
furaturi. Aşa şi în zilele trecute un notar decât să mulţumesc lui Dumnezeu pentru-că Ttrgul produotelor tn Budapesta.
din Munchen (Germania) Hefele Izidor a 'mira dat ideea să-’mi procur crucea doublă,
furat 100 mii de cor. şi şi-a perdut urma cu electrică R. B. nr. 86,967 inventată de D-ta
ele. Bagseama a vrut să-şi petreacă bine în — pentru-că nevasta mea, după-ce a purtat Grâul a crescut în preţ cu 5—10 fii.; s’au
sărbători. Năcazul însă e mai mare, că i-au crucea asta patru săptămâni, s’a vindecat de adus în piaţ în săptămâna trecută 155.000
dat de urmă şi-l vor prinde. Ce oameni slabi tot. Deci fac atent pe tot omul ce sufere de m. m. Grâul de Oct. s’a vândut cu 7*57 cor.
sunt toţi cei de felul dlui Hefele. Pentru câţi-va reumă să nu amîne procurarea acestei cruci
zloţi îşi mâncă omenia pe toată vieaţa şi-şi minunate. Eu am probat totul, dar’ nimic nu Sicara a avut puţină schimbare. Cea de 0.:t.
pierd şi pita, pentru Că ori cum dar tot îi ’mi-a ajutat decât crucea duplă-electrică a s’a vândut cu 6*50 cor. Orzul pentru sămă-
prind. Kecskemethy singur a scăpat până D-Tale. Cu stimă: Valentin Hambec, Kâroly- nat s’a dat cu 5 85—6 20 cor. Ovăsul a scă
acuma. falva. zut în preţ cu 5—10 fii.; deoare-ce însă
* Această scrisoare de recunoştinţă a
primit-o dl Albert Mtiller, Budapesta V. Va- ploaia căzută zilele acestea a ajutat desvol-
jBună predică. In Paris a ţinut de dâsz u. 42/G inventatorul crucii duble-elec- tării, preţul celui de Oct. s’a statorit cu
curănd un preot o predică înaintea unui tnce R. B. 86967 şi noi recomandăm cru 5'46 cor. Cucuruzul vechiu a avut puţină
public foarte elegant. După-ce a vorbit mult cea asta acelora cari sufer de a s t h m ă, importare. Cel de Iulie s’a statorit cu 6'24
despre iubirea deaproapelui încheia astfel: r e u m ă , etc. etc.
»Poate aşteptaţi acum dela mine, ca să vă cor. Făina nici în săptămâna aceasta n’a
rog să daţi milostivire sau să contribuiţi la avut nici o schimbare. Transportul ei s’a urcat
vr’un scop de binefacere. Nici decum. Am la 9T035 m. m.
numii o simplă rugare câtră d-voastră: Plă Ultime ştiri. Preţul galiţelor în urma aducerii puţine
_____ »
tiţi punctual pe călţunarii (cordonierii) şi s’a urcat. Pentru gâşte îngrăşate s’au dat
croitorii voştri, şi pe modistele voastre!*
Deodată 90°/0) tot publicul elegant ajunse în Foile primite azi dimineaţă aduc 7—10 cor.; pentru pui de copt T70—2'—
mare confusiune, atât doamnele cele mai ştirea, primită telegrafice, că Mercuri cor., pentru pui de zamă 250—3'— cor.,
nobile cât şi domnii îmbrăcaţi după ultima noaptea Regele Serbiei Alexandru de păreche. Preţul oullor la început a fost
modă. Toţi aruncară involuntar ochii pe şi Regina D raga au fost omorîţi. scăzut, mai târziu însă, rărindu-se aducerea
vestmintele lor neplătite. Preotul continuă: Pretendentul de tron Petru Caragheor- lor, s’a urcat.
»A nu plăti conturile la croitori, cordonieri Unsoarea şi cârnăţăriile nu au suferit
şi modiste, înseamnă a comite o hoţie*. ghevici a fost proclamat rege. Se zice
Preotul a lovit cuiul în cap. Când altădată că au fost împuşcaţi nu numai pârechea nici o schimbare, până-ce slănina s’a scumpit
a mai ţinut predică, nu mai era de faţă ni regală, ci şi fratele şi doue surori cu 1 cor. la 50 klgr. Cumpărătorii de miere
menea din publicul elegant de mai înainte. mai mici ale reginei, precum şi în urma apropierii produsului se reţin dela
* un general, un adjutant regesc, eumpărări, astfel preţurile nu sunt stabilite.
trei miniştri şi sentinelele. Aten Mierea crudă e cu 37—38, cea curată ma
Serăcia noastră. Sub acest titlu să tatul s’a petrecut seara, când părechea ghiară cu 40 cor. 50 klgr. din Viena. Ceara
ocupă „Revista Economică" din Sibiiu cu sta
regală era la cină în conacul regesc. a avut preţuri solide. Cea din patrie a fost
rea noastră economică şi constată în trăse-
El a fost săvârşit de trupe cari au nă cu 165—167, turcească cu 178, cea de Egi-
ţuri generale progresul, ce-1 face poporul pet cu 185— 187 cor. 50 klgr., afară de pa-
nostru pe teren economic. Până eri-alaltăeri vălit în palatul incunjurat de armată.
In urma acestor evenimente şi a urmă cbetare, din Viena. Preţul mărfurilor textile
— zice într’un loc — înşine n’am fi crezut,
rilor lor, se svoneşte din Budapesta, s’a îmbunătăţit în prima jum. a lunii trecute,
că din sărăcia poporului nostru s’ar putea din causa sărbătorilor însă (Rusaliile) acum
aduna în timp de câţi-va ani acele milioane că s’a dat ordin pentru mobilisarea mai
multor corpuri din armata austro-ung. s’au adus puţine.
astăzi deja număroase, ce le represintă capi
talul propriu (averea) al băncilor româneşti
şi capitalurile străine, dar tot româneşti ce PENTRU INTREPRINZETORI CÂLENDAR^ECONOMIC.
le-au fost încredinţate spre administrare.
Toate aceste milioane sunt economii de-ale Turda. — Pentru zidirea edificiilor ală
poporului nostru şi încă economii, ce cresc turate necesare unui magazin de pe drumul Ce să facem, în Iu n ie?
şi să înmulţesc din an în an. Suntem săraci, comun de stat Oradea-mare-Cluj-Braşov sunt
zice într’alt loc — dar nu sărăcim. Păcatele a se înainta oferte până la 20 Iunie n. la In g r ă d i n a de pomi. In timp uscat
nefericitului nostru trecut de multe secole oficiul de architectură din Turda. Prelimi şi secetos udă cu îngrijire straturile de să
ne apasă încă, dar nota situaţiunii noastre nar 3506 cor., vadiu 5%. Condiţii tot acolo. mânţă şi pomişorii tineri. Grădina de pomi
economice de astăzi nu e decadinţa, ci progre Sibiiu. — Pentru localităţile tribunalu să se ţină curată, adecă să se plivească si
sul. Constatările acestea le luăm cu bucurie lui, procuraturii, judecătoriei cercuale şi a sape adese-ori de buruenile ce înăpădesc
la cunoştinţă, deşi ştim, că încă n’am aflat închisorii, sunt necesare, pe anul 1904, 619 m° pomii. Legăturile aitoilor trebuesc slăbite,
leacul cel adevărat şi felul de purcedere lemn uscat de fag, pentru transportarea că ear vlâstarii pădureţi îi depărtează.
pentru delăturarea desăvărşită a neajunsurilor. rora sunt a se înainta oferte până în 4 Iunie In g r ă d i n a de legumi. Pentru tre
* n. la preşedintele tribunalului dm Sibiiu. Pre buinţele de toamnă şi iarnă încă mai putem
Straturi de cărbuni de*peatră la ho liminar 16001 cor., Vadiu 5%. Condiţii tot sămăna legume. Legumile ca mazărea, car
tarele Gherlei şi comit. Sătmarului. Proprie acolo. tofii etc. se sapă adunând pământul în jurul
tarul de mine (băi) Szenkovits GerS din Timişoara. — Pentru transportarea a rădăcinilor lor. De pe paturile calde se pot
Hunedoara a dat peste straturi de cărbuni 370-0 m3 peatră şi 262° mm. ciment de Port depărta ferestrile şi coperişele cu desăvîrşire.
de peatră între hotarele comunelor Gherla- land necesare lucrărilor ce se vor întreprinde Lipsind ploaia, udatul să ne fie lucrul de
Nămet şi Czoptelke. Pături de cărbuni de în 1903 pentru susţinerea lucrurilor de artă toate zilele.
peatră liberi de pucioasă se arată la numi în apă şi pentru regularea ţărmului drept a In vi ie. Dacă nu s’a efectuit alegerea
tele hotare în număr mare şi aproape la stabilimentului de stavilă din Costeiul-mic, vlăstarilor să se îndeplinească, depărtându-se
suprafaţa pământului; grosimea acestor pă sunt a se înainta oferte până la 9 Iulie n. vlăstarii cari nu sunt de lipsă, cu cea mai
turi nu se cunoaşte încă. Straturi de cărbuni la oficiul ingineriei de rîuri din Timişoara. mare îngrijire. Cei rămaşi se leagă pe pari
de peatră au aflat şi economii SzScs Pâl şi Făget. — Marea ospâtărie »Magyar Ki- şi astfel se pregăteşte viia pentru a doua
Văfrkdly Mihâly din Tarloltz. Pentru exami râly*' din Făget (comit. Caraş-Severin) se ex- săpătură. Să nu uităm stropirea contra pe-
narea lor va merge la faţa locului o comisie arândează, cu 1. Nov. n. a. c., pe timp de ronosporei.
de specialitate. 5 ani. Oferte la firma Hirsch David şi fii. In câmp. In această lună trebue ter
minat cu sămănarea inului, şi dacă se mai
