Page 2 - Bunul_Econom_1903_23
P. 2

Pag-  2_____________________ ____                 B U N U L   EC O N O M                      ___________________Nr.  23

        ţându-te  că  toate  aceste  frumseţi  sunt     Dorobanţul,  în  genunchi,  cu  puşca           DIN  LUME
        numai  pentru  tine.  Mergi  înainte  fără   într’o  mână  şi  cu  căciula  în  ceealaltă,
                                                   salută  plin  de  entusiasm,  şi  într’un  a-
        şovăire  cu greaua  dar’  frumoasa ta che­                                                          Din  dieta  ţerii.
                                                   vânt  vitejesc,  Patria.
        mare  pe  acest  pământ.  Nu  te  supăra                                                   Kossuthiştii  atacă  pe  zi  ce  merge  tot
                                                        Mai  jos,  în  faţă,  o  Româncă  po­
        de neajunsurile ce  suferi,  căci în  curând                                          mai  vehement  guvernul  şi  sunt  hotârîţi a  nu
                                                   vesteşte  la  doi  copii,  cari  în  uimire  îi
        se  vor  limpezi  toate  înaintea  ta.  Toate                                         înceta,  pânâ-ce  nu  li-se  vor  împlini  dorinţe­
                                                   sorb  cuvintele,  faptele  măreţe  ale  lui
        cugetările  celor  luminaţi  sunt  îndrep­  Ion  Brătianu.  Gestul  femeei  se  opreşte   le  faţă  de  armată.  Guvernul  se  află  astfel
        tate  spre  tine.                          la  înălţimea  cuvintelor  marelui  patriot,   într'o  posiţie  grea.  Pe  lângă  aceasta  se  mai
                                                                                              adauge  şi  faptul,  că  Austriacii  nu  vor  să
             Fii  harnic  şi  luminează-ţi  mintea,  săpate  în  piatră:
                                                                                              prelungească  decât  numai  pe  un  an  învoiala
        ca  să  poţi  înfrunta  greutăţile,  să  pre-      „Prin  mintea,                     de  până  acum  asupra  cuotei,  şi şi  aşa  numai
        ţueşti  tot  mai  bine  firea  şi  să  te  folo­       „Prin  inima,                  cu  condiţiunea,  ca  mai  ales  în  organisarea
                                                                 „Prin  braţele  noastre...“
        seşti  de  bunătăţile  ei.                                                            armatei  să  nu  se  facă  nici  o  schimbare.
                                                        Sub  acest  grup,  pe  o  placă  de        Prin  cercurile  guvernamentale  se  vor­
             Serbare naţională in România.         marmoră,  e  săpată,  în  litere  aurite,   beşte  chiar  de  disolvarea  dietei,  ce  ar  avea
                                                   inscripţia :                               să  se  facă  în  luna  Iulie,  ear’  că  nouăle  ale­
                                                                     „ h u i                  geri  s’ar  face  în  August  sau  Septemvrie.
             Ziua  de  18  Maiu  v.  a.  c.,  a  fost           I .  C.  B ră tia n u
       o  zi  de  mare  serbare  naţională  pentru
                                                                    1 9 0 3                       Demonstrări  contra  Austriacilor.
       Românii  din  România,  căci  în  aceea  zi                                                 Din  Triest  se  vesteşte,  că  în  Udine au
       s’a  serbat  în  capitală  desvălirea  monu­     In  partea  opusă,  deasupra  datei
       mentului  lui  Ion  C.  Brătianu.  Au  venit  memorabile, „1877“, înconjurată de laurii   fost  Dumineca  trecută  mari  demonstraţiuni.
       la  această  sârbare  Români  din  toate  victoriei,  se ridică,  plin  de  însufleţire ca   S’au  adunat  ca  Ia  5000  oameni  într'un  cor­
       părţile  ţerii.  In  jurul  monumentului  şi  după  o  a  doua  înviiere,  şi  într’o  miş­  tegiu  festiv,  cu  stindarde  italiene,  dintre care
       pe treptele lui  au fost depuse  numeroase  care adorabilă,  Geniul României,  rupend   unul  purta  inscripţia:  «Trăiască  Italia  ire-
       coroane  de  flori.  La  dreapta  şi  la  lanţurile  trecutului...                     dentă«,  ear  altul:  «Jos  Austriacii !<  La  sta­
                                                                                              tua  lui  Garibaldi  s’a  ţinut  şi  un  discurs  în­
       stânga  au  fost  construite  mai  multe         In  cele  patru  colţuri,  patru  figuri
                                                                                              sufleţit.
       tribune,  de pe  cari  s’au  rostit discursuri  alegorice  representând  însuşirile  de  că­
       ocasionale.  S’au primit şi mai  multe  te ­  petenie  ale  lui  Ion  Brătianu:  Patriotis­
                                                                                                        Turburări  în  Croaţia.
       l e g r a m e .   Serviciul  divin  a  fost  oficiat  mul,  Elocuenţa,  Curagiul  şi  Prudenţa.
       de  cătră  I.  P.  S.  S.  Metropolitul  Pri­    Pe  părţile  laterale,  sunt  doue  ba­    In  Zagrab  (capitala  Croaţiei)  s’au  făcut
       mat  şi  I.  P.  S.  Metropolitul  Moldovei,  soreliefuri:  unul  portând  data  de  1848   de  nou demonstraţiuni contra  Maghiarilor.  In
       asistaţi  de  Protoiereul  Capitalei  şi  al  represintă  pe  Ion  Brătianu vorbind  po­  sărbătorile  Rusaliilor, cu care ocasiune  au sosit
       judeţului  Ilfov.  In  momentul  desvelirii,  porului  întrunit in aer liber pe  C â m pi  a  foarte  mult  popor  şi  din  provincie, mulţimea,
       musicile  au  intonat  „Imnul  naţional1*.  L i b e r t ă ţ i i ;   altul  cu  data  de  1866,   aproape  3000  oameni,  au  spart  ferestrile  şi
            Grupul  principal,  aşezat  în  vîrful  etemiseazâ  în-bronz-momentul  istoric,   au  dat  jos  firmele  prăvăliilor  cu  inscripţie
       soclului,  represintă  o  femee,  personi­  când  Domnitorul Carol  a pus, la  Turnu-   maghiară,  ear’  pe  poliţiştii  cari  voiau  a  face
       ficând România,  pe  cap  cu  Coroana de  Severin,  pentru  prima-oarâ,  piciorul  pe   ordine,  i-au  alungat  cu  petri.  Şase  companii
       oţel, strîngând  la  piept  cu  o  mână  stea­  pământul  nouei  sale  patrii.  Ion  Bră­  de  soldaţi  abia  au  putut  linişti  mulţimea.
       gul  Independenţei,  ear’  cu  ceealaltă  tianu,  într’o  atitudine  respectoasă,  face
       răzimându-se    pe  Ion  Brătianu,  care,  cunoscut  mulţimei  pe  noul  Ales  al                   Din  Macedonia.
       într’un  avânt  suprem  şi  cu  gestu-’i cu­  Naţiunii,  ear’  mulţimea  descoperită  îl    Turcii  fac  adevărate  cruzimi cu bandele
       noscut  şi  caracteristic,  arată  unui  do­  aclamă...                                revoluţionare  bulgare  ce  se  află  în  Macedo­
       robanţ  calea  spre  neatârnare.                                                       nia.  Ba  chiar  şi  cu  satele  despre  cari  pre­

                                                   posiţie  a  lucrat  mult  pentru  prosperarea  în­  ziceau  bine;  noi  zicem:  acelaşi  lucru  ar  tre­
                          I T
                                 Ă
                   F
                      O
       ______________________9_______________      văţământului  poporal.  In  29  Ianuar  1879  e   bui  să-’l  facă  şi  bărbatul,  fiind-că  adese-ori
                                                   numit  Episcop  la  Oradea-mare,  unde  a  des-
                 Aniversarea                       voltat  o  activitate  dintre  cele  mai  bogate.   femeile,  năcăjite  de-ale  gospodăriei  ori  de
                                                  Tot  ce  a  putut  aduna  cu  mare  cruţare  a   copii,  caută  şi  ele  ceartă.  Şi  tot potrivită  aci
         morţii  Episcopului  Mihail  Pavel.
                                                  dăruit  spre  scopuri  religioase  şi  culturale.   e  şi  zicătoarea:  «două  săbii  într’o  teacă  nu
                                                   Vom  aminti  aici  câteva:  a  împodobit  bise­  pot  sta,  şi  doi  oameni  sfădăuşi  într’o  casă
                     (Vezi  portretul).           rica  catedrală  din  Orade  cu  lucruri  de  artă   nu  pot  trâl«.  Căci  cearta  e  lesne  de  început,
           Luni,  în  1  Iunie n.  s a  împlinit  un  an de   de  toată  frumseţa;  a  restaurat  biserica  pa-   dar’  mai  greu  de  isprăvit;  din  nimic  ajungi
       zile  dela  moartea  fericitului  episcop  gr.-cat.   rochială  din  Beiuş;  a  îmbunătăţit  salarele   la  moarte  de  om,  nu  numai  la  bătae.  De
       român de Oradea-mare,  Mihail Pavel.  Această   profesorilor  din  Beiuş şi  a pus basă la  fondul
       aniversare  a  fost  serbată  cu  multă  demni­  lor  de  pensiune;  a  reclădit  în  mare  parte  aceea  sfatul  cel  mai  bun  e  ca,  îndată-ce
       tate  din  partea  institutelor  de  cultură  naţio­  gimnasiul  din  Beiuş  şi  l’a  provăzut  cu  toate   unul  dintre  soţi  vede  pe  celalalt  căutând
       nală  din  Beiuş,  al căror regenerator  şi  al  do­  mijloacele  de  învăţământ.  Pomposul  Internat   nod  în  papură,  să  nu-’l mai  aţiţe,  ci  să-l lase
       ilea  intemeiător  a  fost  adânc  regretatul  ar-   de  băeţi,  şi  şcoala  civilă  de  fete  provăzută   în  voe,  să  nu-i  stea  împotrivă  nici  cu  vorba
       chiereu.                                   şi  aceea  cu  internat,  vorbesc  de bunătatea sa,   nici  cu  fapta,  ci  să  caute a-1  linişti  cu  vorbe
                                                  ear  fondul  subsidiar  destinat  pentru  scopuri
            Fericitul  Episcop  s’a  născut  în  Recea                                        bune.  Omul  supărat  e  năzarnic,  i-se  pare  că
       la  6  Sept.  1827.  A  studiat  în  Baia-mare,   religioase  şi  culturale,  a  trecut de  mult peste
                                                  suma  de  un  milion  floreni.
       Sătmar  şi  Caşovia,  ear  teologia  în  Vfena  la                                     toată  lumea  îi  strică,  de  aceea  să  nu  luăm
       S.  Barbara,  apoi  la  Ungvar  şi  Sătmar.  In 21                                     în  seamă  vorbele  lui  aspre;  el  nu  le  zice
       Martie  1852  fu  sfinţit  preot  celibe,  şi  apoi    C E A R T A                     din  inimă,  ci  sunt  isvorîte  din  mănie,  din
       numit  notar  consistorial  ia  Muncaciu  pe  sa­                                      neajunsul  ce  poate  l’a  avut  în  treburi,  etc.
       ma  Românilor  din  acea  diecesă.  La  1856    Cei  bătrâni,  câtid  mărită  o  fată,  îi  dau   E  ştiut  că  din  ceartă  şi  din  pricină  că
       după  înfiinţarea  diecesei  de  Gherla  a  fost   sfat,  ca,  ori  de  câte-ori  o  vedea  că-’i  bărba­
       numit  notar  consistorial  acolo.   După  pa­                                         femeea  sare  cu  gura  şi  la  una  a  bărbatului
       tru  ani  trecu  ca  paroch  în  Slatina  şi  vicar   tul  supărat  şi  cauta  ceartă,  dînsa  să  ia  apă   ea  spune  zece,  acesta,  ca  mai  tare,  o  ia  la
       al  Maramureşului.  In  11  Sept.  1872  a  fost   în  gură,  să  spuie  c’o  dor  măselele.  Aşa  va   bătae,  lucru  foarte  rău  şi  barbar.  De  aceea
       numit  Episcop  la  Gherla.  In  această  înaltă  scăpa  de multe  năcazuri cu  bărbatul.  Bătrânii  femeile  ar  trebui  să  fie  mai  şirete  şi  să  cu-
   1   2   3   4   5   6   7