Page 4 - Bunul_Econom_1903_23
P. 4
Pag- 4. B U N U L ECONOM Nr. 23
PENTRU MESERIAŞI Advocatul poporului. sfredelesc sub pele şi cresc acolo mari ş
produc buboaie (umflături) mai ales pe spate
şi pe piept, care îmbolnăvesc vita şi le strică
Un nou mijloc pentru distrugerea G ră d in ă ritu l nu stă sub dispo-
pelea. Prin ţeselat, periat şi spălat îndepăr
buretelui de casă. siţiu n ea leg ii in d u stria le. Ministerul de
agricultură a adresat câtorva autorităţi in tăm ouăle strechei, de aceea nici un econom
Se ştie cât de greu este a ne scâpa să nu intrelase întreţinerea curăţeniei pelei
dustriale de a doua instanţă, hotărîrea sa
de bureţii ce ne nimicesc toată lemnăria a vitelor în timpul acesta.
adusă cu data de 21 April 1903 Nr. 9544,
unei case: podeală, grinzi etc., ba ne poate
în înţelesul căreia pomâritul, legumăritul şi
infecta şi mobilele de lemn. Până acum nu Mijloc simplu contra
florâritul nu se ţin de industrie şi astfel
se cunoştea alt mijloc decât a scoate po
pentru exercitarea acestora nu trebue cerută împunsăturilor albinelor.
deala (padimentul) şi a o înlocui cu alta,
îngăduinţă, chiar nici atunci, când producă Locul înţăpat de albine îl frecăm cât
schimbând şi pământul de sub el şi chiar
torul pentru vânzarea produselor acelora ar se poate de iute cu ceva săpun ordinar şi-l
şi o parte a tencuelei zidului, ca astfel să se
ţinea prăvălie. Acela însă, care nu vinde lăsăm să se usuce pe rană. Resultat mai si
îndepărteze şi seminţele acestei ciuperci. Aces gur şi mai grabnic avem folosind săpun
produsul său, ci al altora, trebue să ceară
te înlocuiri sunt însă foarte scumpe şi astăzi moale. Es'e de recomandat, ca acela, care
permisiune pentru vânzare, şi e privit de
avem un mijloc eftin şi sigur contra lui, are de a face cu albinele, să poarte totdeauna
neguţător. o bucăţică de săpun la sine.
care constă în următoarele: Se sfredelesc în
podeală găuri prin care se întroduee prin P rescripţiu n ea d elictu lu i pen
presare în golurile ce există sub ea un gaz tru usurâ. In urma hotărîrii Curiei cu data Pentru femei.
numit: clor. După-ce acest gaz a ocupat tot de 8 Ianuarie 1903 Nr. 210 prescripţiunea
spaţiul gol de sub podeală, se astupă gău delictului pentru usurâ nu se socoteşte în
rile. Clorul intrând în toate crepăturile lem cepând dela data contractării împrumutului, Conservarea sparanghelului.
nului nimiceşte buretele. Trebue să ştim însă ci dela încetarea raportului de împrumut. Se curăţă de părţile băţoase şi se opă
că acest gaz deşi foarte uşor de preparat,
reşte cu apă sărată, apoi se strecoară şi se
este foarte otrăvitor şi ne trebue anume toarnă oţet ferbinte peste el. A doua zi oţe
aparate pentru a-1 pressa sub podeală. — Un P e n t r u E c o n o m i tul se ferbe eară şi se toarnă din nou peste
alt mijloc mai este şi petroleul, care de ase sparanghel, după-ce l’am opărit mai întâiu
cu apă. In fine se aşează în borcane, turnând
menea omoară buretele de casă. Scăldatul cailor. peste el oţet proaspăt fert şi răcit până-ce
*
Scăldatul cailor este foarte bun, însă sparanghelul este peste tot acoperit. Pentru
Cleiu pentru lipit sticlă pe metal. cu condifiunea ca el să nu se facă când caii a nu întră aer la el, se toarnă peste oţet
ceva unt de lemn, ear borcanul să leagă la
sunt înferbântaţi sau îndată după mâncare.
Pentru a lipi sticlă pe metal folosim 5 gură.
Timpul cel mat potrivit pentru scăldat este *
părţi răşină şi 1 parte ceară galbenă şi ro
şie de Veneţia împreună amestecate. Le to seara după-ce au terminat munca, sau des Spumă de lapte cu fragi.
de dimineaţă. Prin scăldat caii se recrează şi
pim toate laolaltă şi se aplică în stare caldă Se ia un litru de smântână, se bate
se spală de praful depus pe ei.
apăsând bine obiectele de lipit. până se face spumă şi se scurge acea spu
mă pe sită; apoi se dă pe sită 20 deca-
grâme fragi şi 17 decagrame zăhar pisat
Inul şi purecii de pâment.
foarte mărunt; după aceea se amestecă şi
Medicul casei. Inul este foarte plăpând la începutul cu spumă de smântână, se toarnă în formă
creşterii sale şi are o mulţime de inimici, şi se pune pe ghiaţă.
care îl nimicesc cu deosebire când este încă
D u re ri de d in ţi şi în g rijire a lor. tînăr. Intre aceşti inimici sunt şi gândăceii
numiţi .purecii de pământ*. Mai ales, dacă DE-ALE BĂNCILOR
Un medic italian recomândă contra du
timpul este secetos să înmulţesc atât de tare,
rerilor de dinţi, provenite fie din răceală fie » Coroana*, in stitu t de cred it ş i
încât în scurt timp ne pot pustii lanuri în
că dinţii sunt găunoşi, planta cunoscută sub econom ii. Despre înfiinţarea noului institut
tregi. Mijloace directe pentru distrugerea lor
numirile d e: odolean, guşa porumbului, nă financiar românesc din Bistriţa se scriu ur
sunt multe, însă prea scumpe. Lupta contra
valnic, strigoiu (Valeriana officinalis). Foile mătoarele: .Coroana* institut de credit şi
lor trebue să fie îndreptată în două direc
acestei plante să se mestece în gură sau economii, societate acţionară cu sediul în
ţiuni: pe de-o parte, ca prin materiile presă
dacă se poate, să se apese numai între dinţii Bistriţa, s’a înfiinţat prin votul adunării ge
rate peste inul răsărit să se ucidă aceste
dureroşi şi pe cei de alături de ei, în care nerale constituante, ţinută în 23 Maiu a. c.
insecte, ear’ pe de altă parte să grăbească
cas ar dispărea în 2—3 minute chiar şi cele cu mare însufleţire, cu un capital fundamen
creşterea plantelor, ca astfel să resiste mai
mai mari dureri. tal de 100.000 cor. plasat în 500 de acţiuni
uşor totalei nimiciri a lor. Un astfel de mij
Pentru a curăţt dinţii ni-se recomândă: a 200 cor. preţ nominal. Spre orientarea ce
loc avem în gips măcinat mărunt, care îl
pumicea (Bimsstein) pulberisată, cărbune de presărăm pe timp uscat câteva zile peste sămă- lor interesaţi servesc următoarele: Direcţia
lemn, cenuşe de ţigară, borax, acid tartric nătura răsărită. Gipsul omoară purecii şi ser constă din 10 membri. President: Dr. Ale
(Weinsteinsaurej şi acid salicilic. Pentru pra veşte totodată şi pământului ca îngrăşământ. xandru German, medic, vice-presidenţi: dl
furi pentru dinţi sunt mai bune: creta pisată Michail Fâgărăşan, protopop, dl Dr. G. Pom-
foarte mărunt (cretă precipitată), căreia şe peiu, medic. In comitetul de revisiune s’au
Ţeselatul şi periatul vitelor.
adaugă la 100 grame 20 grame rădăcină de ales 5 membri şi 2 suplenţi. Director execu
micşunele (Veilchenwurzel), 10 grame făină Mulţi dintre economii noştri vor zîmbi tiv : Dr. Gavriil Tripon. Comptabil: Emil
de scrobeală şi 1 gram uleiu de piperment cu dispreţ când vor ceti titula de mai sus. Chiffa, fost elev al academ. corn. sup. din
(mintă, ismă piperată). După întrebuinţarea Ei ţesală caii abea numai din »an în Paşti*, Antwerpen. Postul de cassar vacant. Cererea
acestui praf să se clătească însă totdeauna dar’ să mai ţesale şi vitele mari cornute. pentru înregistrarea firmei s’a înaintat la tri
gura cu o apă antiseptică (omorîtoare de Cu toate acestea ţeselatul şi periatul vitelor bunalul competent. Societatea ’şi-a închiriat
microbi), care o putem procura în fiecare este de mare însemnătate, cu deosebire vara, local în strada spitalului Nr. 23, etagiul de-a
apotecă, precum şi materialele trebuincioase fiindcă tocmai în timpul acesta ele au a su stânga, învecinat cu hotelul Sahling. Activi
pentru prafuri însuşi. feri mult de musca numită: strechea. Strechia tatea se va începe imediat după înregistrarea
îşi depune ouăle sale lipicioase între perii firmei.
vitei. Eşind din ele viermuşii (larvele), ei se
