Page 5 - Bunul_Econom_1903_23
P. 5
Nr. 23 B U N U L ECONOM _____ ___________________ Pag 5
şi după aceea spălăm şi uscăm legătura de cuviincios nu-i ţine departe de societăţile de
NOUTĂŢI bumbac, atunci acela devine de coloare roza consum sau nu-i îndeamnă la păşirea afară
deschisă, sau galbenă deschisă, dacă vinul e din ele«.
A V I S f curat; roşu închis, sau galbenă tare, dacă *
Rugăm , p e D -n ii a b o n a ţi vechi vinul e văpsit. Premii pentru muncitorii industriali.
şi n o i să binevoească a ne trim ite sum a, ce * Camera de comerciu şi industrie din Braşov
ne datorează, ea şi noi la rîn d u l, n o stru se
Societatea maghiară pe acţii a băilor aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că rhi-
p u tem fa ce fa ţă m a rilo r cheltueli, ce avem de cărbuni de peatră Uricani-Valea-Jiului nistrul de comerciu a luat hotărirea de a
cu edarea şi redactarea fo ii noastre.
ridică pe teritorul băii de cărbuni de peatră distribui în fie-care an 106 de diplome de
din Lupeni o turbină cu vapor conform ce recunoştinţă şi premii de câte :100 coroane
P en tru catedrală. Ilustritatea Sa lei numite »Parson«, cu putere de 1000 <cai. la lucrătorii industriali, cari s’au distins prin
domnul Dr. Io sif Gali, mare proprietar şi Aceasta e prima de felul acesta în Ungaria. împlinirea credincioasă şi îndelungată a da
membru în casa magnaţilor, a contribuit la Puterea electrică o introduce firma >Ganz«. toriilor lor. Pentru circumscripţia camerei
fondul catedralei din Sibiiu cu frumoasa sumă * din Braşov sunt destinate cinci premii. Ca
de 5000 coroane. Nici papei nu sărută mâna i Din pri mera Invită pe patronii din circumscripţie
* lejul visitei împăratului Wilhelm II. în Va (comit. Braşov, Tîrnava-mare, Sibiiu şi Fă
f George Palade, fost ministru al Ro tican şi a descrierii primirei lui la papa, găraş) şi anume atât proprietarii de fabrici,
mâniei şi fruntaş al partidului naţional, a în unele ziare germane reaminteşte visita ce cât şi ceialalţi industriaşi, ca să înainteze la
cetat Luni subit din vieaţă în Bârlad. Era înainte cu cincizeci de ani o tăcuse papei cameră cel mult pân la 30 Iunie lista ace
om în floarea vieţii, abia de 42—43 ani. împăratul Frideric Wilhelm, pe atunci moş lor lucrători, pe cari îi cred Vrednici de
* tenitor numai. înainte de a fi fost primit la această distincţie, Împreună cu cualifiraţia
Dl Dr. loan Margita, tinăr simpatic şi papa, educatorul său, generalul Alvensleben, lor şi cu datele necesare. Condiţiunile sunt:
binecunoscut în cercurile noastre sociale din îl făcuse atent, că trebue să sărute papei 1) Cetăţenia ungară. 2) Ocupaţiunea neîntre
Orăştie, a depus censura de advocat cu suc mâna. »Cum, să-i sărut mâna?» — replică ruptă ca industriaşi. (Portarii, vizitii, servito*
ces bun la tabla regească din Budapesta. mirat moştenitorul. »Afară de tatăl meu, rii de birouri etc. sunt escluşi). 3) Să fi
Sincerile noastre felicitări 1 regele, nu am sărutat mâna nici unui alt fost lucrători industriali cel puţin 15 ani
*
bărbat, şi o nu o voiu face nici-odată«. Şi neîntrerupţi. (Anii de ucenicie se numără ;
Sfinţirea episcopului Dr. Vas. Hossu s'a dus la papa. Când s’a presentat papa la cei-ce lucrează numai în anumite sesoane,
să va săvârşi în Blaj, la 12 Iulie n. a. c., Piu al IX-lea i-a întins mâna, dar el —după sesonul se numără ca an întreg). 4) Plata
ziua sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, în bi ce-i făcuse o închinăciune reverenţioasă, in ce-o primeşte să nu întreacă suma de 2000
serica catedrală din Blaj. Instalarea să va loc să i-o sărute i-a strîns’o şi scuturat’o coroane. — Toate acestea sunt a se justifica
ţinea în 19 Iulie n. şi va fi oaspele episco bine, ca între prieteni. Papa s’a mirat mult cu documente: condicuţa de lucrător în ori
pului Radu până când acesta să va duce Ia de neobicinuitul omagiu, dar nu a zis nimic. ginal sau copie autentică. Pentru fie-care
Oradea-mare, ceea-ce să va întâmpla, după- Şi-a însemnat însă bine, că moştenitorul ger premiu, camera va propune câte trei. Ho-
cum suntem informaţi, Ia sfârşitul lunii Iulie. man în loc de sărutat scutura mâna papei, şi tărîrea definitivă este a ministrului. — Pre
* de câte-ori i-a mai făcut după aceea visită îl miile se vor distribui în zilele de după Cră
Meseriaşi români din Orăştie, au aran- primia toteauna ţinându-şi mânile ascunse ciun până la anul nou.
giat Duminecă în 7 1. c., ziua de Rusalii, un după spate. *
teatru împreunat cu joc. S’a predat piesa: *
Exploatare de pădure în Ardeal. Firma
„Sâmbăta morţilor", dramă în 5 acte. Roluri Din America. In oraşul Stavn-Pa a ars Goldfinger şi Templânszki din Budapesta a
principale au avut dşoarele: Valeria Grofu şi o casă cu 11 rânduri. întreaga casă a fost cumpărat marea pădure din apropierea Clu
Roşa Raţiu, precum şi dnii Petru Banciu şi locuită numai de lucrători de aici din Eu jului cu circa 3,800.000 cor. Lemnul pro
Constantin Budoiu, cari ’le-au interpretat ropa. Lucrătorii erau pe la fabrici şi acasă dus, care în cea mai mare parte e gorun
spre deplina mulţumire a publicului partici au fost numai soţiile şi copii lor. Au pierit (stejar), după-ce va fi fazonat (lucrat), firma
pant. Ceialalţi diletanţi încă au jucat bine în marea de foc soţiile şi copii alor 740 de are de gând a-1 exporta parte prin Fiume
* lucrători. Inchipuiţi-vă ce amar şi ce durere în Francia, Italia şi Spania, parte pre lucrat
Cartel de fer ungaro-austro-german. pentru bieţii oameni să-’şi vadă fiinţele, cari în scânduri şi grinzi îl va desface în patrie.
Intre cartelul de fer ungaro-austro-german le-au fost mai dragi, prefăcute în scrum, pe *
(din Silezia superioară) decurg pertractări, al care îl bate vântul în toate părţile, acolo Comunicaţiune cu motor pe căile ferate
căror scop e asigurarea riciprocă a consu departe de pământul, în care s’au născut şi din Ungaria-de-Slld. Oficiul de supraveghere
mului străin precum şi delăturarea concuren au crescut.
* al comunicaţiunii din Timişoara a înaintat
ţei de pe pieţele de consum române şi ruse. conducerii comerciale din Seghedin un plan
Astfel de legături s’au făcut până acuma Mişcarea începută contra societăţilor de
consum în Germania se lăţeşte tot mai mult pentru Introducerea comunicaţiunii cu mo
numai între băile austriace din Wittkowitz tor pe căile ferate din Ungaria-de-Sud. Li
şi din Silezia-superioară. Regularea consu- până chiar şi în cercurile, cari tocmai nu niile principale sunt: Timişoara-Orşova şi
maţiunii de fer din România atinge în prima sunt cunoscute ca prieteni ai comerciului. Timişoara-Buziaş, mai departe, afară de li
linie fabricile de fer maghiare. Astfel în timpul din urmă societatea con
servativă din Halle a luat posiţie hotărîtă niile Ilia-murăşană-Gatta, comunicaţiunea cu
*
contra lor, printr’un circular adresat oficialilor motor să se introducă şi pe liniile : Timi-
Hoţie mare la poştă. Mercuri seara bir
orăşeneşti. Intre altele circularul zice: »Ce şoara-S.-Miclăuşul-mare, Timişoara-Buziaş, Ti-
jarul postai Mihaiu Micsinai din Budapesta mişoara-Lipova, Timişoara-Modeş, Ciacova-
a furat 98-000 coroane, bani dela postă şi se alege de organisaţiunea statului nostru, Boca, Oraviţa-Annina, Vojtek-Bogsân, Vârşcţ-
a dispărut. Cine prinde pe făptuitor împre dacă tot mai mulţi cetăţeni ajung la prole
tariat ? Dela cine să încassăm dările nece T. Cubin, Panciova (dela Verşeţ direct la
ună cu banii, capătă un premiu de 4000
sare pentru plătirea oficialilor, dacă comer- Panciova) şi dela Băile Herculane la Orşova.
coroane.
* ciurile stau pe loc, deoare-ce cei mai buni şi *
Vinul vâpsit artificial se cunoaşte, dacă mai siguri cumpărători s’au întrunit în socie Comitetul permanent al comit. Torcmtal
adaugem la 50 cm. vin una sau două pică tate deosebită, pentru-ca să causeze neguţă a recomandat comitatului ca pe timp de lO
turi sare de pucioasă şi amestecându-le pu torilor concurenţă ruinătoare? Astfel de în ani să dee fabricei de covoare a comitatului
nem în ele o legătură de bumbac. Dacă vi trebări şi asămănâtoare acestora trebue să un ajutor de 1000 cor.
ţiul îl încălzim pe încetul timp de 5 minute aibă în vedere fiecare oficial, dacă simţul *
