Page 1 - Bunul_Econom_1906_04
P. 1
Anal VII, Orăştle (Szăszvâros), 4 Februarie n. 1906 Nr. 4
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renninnii Economicii din Oriştie" şi „Rcnninnii române de agricultură din comitatul Sibiinini"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i modera,te
Pentru R o m & n i a şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. Abonam entele şt inserţiunile se plătesc înainte..
Aviz. ^ Revistele noastre atât cele de aici lor culturale din Sibiiu, unde preoţimea
Rugăm cu insistenţă pe domnii cât şi cele de dincolo, făcând o repri- noastră era să fie prezentată ca o classă
privilegiată, prin urmare periculoasă??.
vire asupra stării noastre economice-
abonenţi din anul trecut, cari financiare din 1905 constată că, rezul — La Hunedoara şi Haţeg a fost ame
n’au achitat abonamentul pe se tatul recoltei şi învârtirea banilor la in ninţaţi preoţii cu închiderea bisericilor
mestrul al II-lea, să binevoi ască stitutele de bani, a fost relativ destul din motive electorale, la Braşov, bise
cu Întoarcerea poştei al achita de mulţămitoare, şi dacă recolta cucu rica şi şcoala este sfâşiată în partide,
trimiţându-ne tot-odată şi costul ruzului (porumbului) n’a fost în urma cari să luptă una în contră alteia fără
abonamentului pe sem. I. al anu secetii pe unele locuri destul de bună, de a alege mijloacele şi expresiunile, şi
lui curent. Iar acelor ştim domni cauza e că sâmânătura a fost prea în fără de a ţinea cont de soartea celor
abonenţi, nari au primit foaia pe târziată, eară industria şi comerciul sub mai scumpe aşezăminte rămase moşte
sem. I. din: anul trecut şi au fost stările neregulate ce a domnit şi în nire dela părinţi.
rugaţi expres în doauă rânduri, urma grevelor făcute prin muncitorii In comunele noastre aceiaşi stare
cauzându-ne şi spese, fără de a industriaşi, a rămas înapoi, deşi altcum îngrijitoare. împrumuturi nuoi dela bănci,
solvi nici până azi preţul neîn noi până azi, durere stmtem lipsiţi a- sau emigrare, lux atât la femei cât şi
semnat de 2 cor, le atragem aten proape cu totul de o in lustrie naţională. la tinerime, cheltuială fără rost, procese,
ţiunea din nou, că fără conzide- Am întrat deci -n anul 1906 cu lipsă de respect, lipsă de autoritate,
rare de stare sooială îi vom !m- bună nădejde că vom întimpina o re* pizmă, duşmănie şi câte toate alte pa
procesua, dacă nici în termin de coltâ şi mai bună, pentru că sămănă- timi rele.
8 zile nu vor voi a satisface aces- turile de toamnă c ’a fast până. azi mic Acesta este rodul 'anului 1905 pe
. tui aviz. , şorate, şt. în alte- ivţărr di» £e*dpÂfaffr': teren şoeiâ] ,el am întrat în
Administraţia. Franţa, Germania, Austria, Belgia, An a n u l l l o r * ^ ■*'
glia, Ollanda, de asemenea situaţiunea Ce resultă din această situaţiune
\ ■ sămănâturilor de toamnă este satisfăcă tristă, o poate spune ori-care om cu
Viitorihl nostru. toare. judecată bună fără de a fi profet. Nu
Băncile noastre încă au destui bani este chemarea noastră a întră în mai
Nu suntem proroci de a spune cu şi stau bine progresând din an în an. amănunte asupra situaţiunei, despre care
siguritate ce să va întâmpla în viitor, Dacă ne întoarcem acum privirea am putea spune multe de toate, dar’
dar’ din starea noastră actuală ne pu asupra stărei noastre sociale de azi, ne ţinem de datorinţă în faţa acestor
tem face o părere despre ce să poate apoi durere, trebue să constătam în stări estraordinare a îndemna pe toţi
întâmpla. Şi precum fie care om este grijorare. oamenii cu adevărată tragere de inimă
insuşi croitoriul sorţii sale, bune s’au rele, îngrijorarea aceasta să întemeiază pentru înaintarea noastră, ca să se si
tot astfel şi fie care popor. pe faptul arătat şi cu ocaziunea sărbări- lească a conlucra la restabilirea unei
FOITA — Şi pentru-ce nu ? nu-1 cunosc, căci mii de bucăţi l-aşi face cu
— Pentru-că voesc a le purta la concert. flori cu tot.
9
— Aşa ? — zise furios Beriot. — Atunci
Beriot în jalusia sa mai că-şi perduse
Buchetul de camelii n’ai ce conta la mine. mintea. De amărât ce era acu-şi îi venea
— Cum să pricep aceasta? să-şi znrtulgă părul din cap, acu-şi cu furie
(Continuare^
— Simplaminte eu nu voi lua parte la nebună făcea gesturi in aer.
concert. — Aşadară vei rămânea pe lângă pro
La cuvintele aceste artistul îşi perdd cu
— Atunci trebuie să mă îngrijesc să pusul tău — întreba el în fine tremurând de
desăvârşire stăpânirea. Cu o oarbă furie să re
să te Inlocuesc. furie, când nu mai auzi nici un cuvânt de
pezi asupra aitistei îşi întinsă mânile ca să
— Cu greu cred că vei reuşi. Cum împăcare.
apuce dela brâu buchetul şi să-l rupă.
gândeşti, că în timp de o oară să afli în Flo
— Adă florile încoace, Felicei Nu mă —- Dai — precum ţi-am spus.
renţa violinist, care să cuteze să se asemene
face să înebunesc. Dela cine sunt? — Atunci dară hotărât şi sărbătoreşte
cu mine?
—- Nu le vei căpăta nici odată I îţi declar, că pe seară nu cânt. Concertul
— Va fi grija mea.
— Chiar pentru că te-ai iritat aşa nu deci probabil trebue să-l amâni. Aceasta să-ţi
vei primi nici florile şi nici nu ţi-oiu spune — Aşadară nu voeşti să-mi dai florile ? fie pedeapsa.
numele oaspelui. — Ti-am spus odată că nul Concertul să va ţinea şi fără tine,
— Fă-mi voia, o roagă Beriot, care — Atunci de sigur în lucru e mai mult iubite Charles — respunse d-na Malibranm
abia să putea stăpâni, — şi-mi dă florile. decât voieşti a mărturisi. E viclenie infideli — Şi decumva vei lua parte ca ascultător
— Bal tate, un joc precugetat cu un adoratori Oh, că nădăjduesc, că vei fi îndestulii cu producţiunea.
