Page 4 - 1929-n1

LUMEA PRIN CARE AM TRECUT

Gândul meu

Am avut, în urma unor împrejurări îmtâmplătoare, le­
gături mai mult ori mai puţin intime cu oameni, care prin
lucrarea lor au hotărât desfăşurarea vieţii noastre naţionale
şi sunt astfel lucruri, pe care nimeni nu poate să le spună
atât de bine ca mine. Azi dar unul, mâine altul dintre prie­
tenii mei, au stăruit în timpul celor din urmă câţi-va ani
să scriu ceeace ce mi se pare de oarecare importanţă pentru
înţelegerea timpului, în care mi-am petrecut viaţa.
începând a o face aceasta la vârsta de 77 ani, în luna
Maiu, anul 1924, ţin să declar, că gândul meu nu e să-mi
scriu biografia, nici să sporesc literatura română cu aşa
zise memorii.
N’am adunat însemnări asupra faptelor de oarecare
însemnătate, la săvârşirea cărora am luat parte, nici n’am
ţinut să păstrez fie documente, fie scrisori primite de la
oameni cu rost hotărîtor în viaţa comună. Scriu deci despre
oameni şi fapte numai un fel de impresiuni de călătorie,
spuindu-le toate aşa, cum mi s’au oglindit în suflet în tre­
cerea mea prin lumea aceasta şi cum mi le aduc aminte
după trecerea unui timp de cele mai multe ori îndelungat.
Cei ce-mi vor fi citind scrisa, au să fie deci deopotrivă
cu omul, care trece pe lângă un lac cu apă limpede şi vede
cele de dimprejur oglindite în faţa lui, deci nu cum în aevea
sunt, ci cum par în oglinda nestatornică.
Oamenii despre care am să le vorbesc, sunt trecuţi
aproape toţi din lumea aceasta, tocmai de aceea însă ţin să
spun despre dânşii numai ceeace după cea mai bună a mea