Page 2 - 1913-27

Pag. 382. C O S I N Z E A N A ------------------------------------ Nr. 27.

Un suflet eroic de demult.
— Ecaterina Varga. —
Tradiţia Moţilor noştri de pe 1
Buciumani şi din tot cuprinsul Mui
ţilor Apuseni a consfinţit amintire
unei martire, căzută jertfă dragost<
sale înfocate de poporul oropsit, car
a fost Ecaterina Varga. Poporul răs
plăteşte totdeauna pe eroii cari a
luptat pentru dânsul, înveşnicindu-1
numele în câte-un moment viu, car
trăieşte apoi veşnic în poveştile j
legendele sale. Şi această răsplat
e totdeauna dreaptă. Putem gânc
deci, câtă adâncime cuprinde vorb
„Caterina, Doamna noastră", Cateri
na, Doamna cea bună, ocrotitoare
nevoiaşilor...
Acest suflet eroic de femeie n
a prea fost scos la iveală până acuir
Abia dacă contimporanii vorbeau c
multă duioşie şi respect de femei
minunată, de nobila atât de nenoro
cită dela Buciumani. De câţiva an
numai, s’a oprit ochii şi inima une
scriitoare a noastre, dna Constanţ,
Hodoş, însăşi o fiică a Munţilo
Apuseni, asupra vieţii apostolice ş
sbuciumate a Ecaterinei Varga. Dn;
Hodoş, a scris o dramă cu aces
subiect, care însă, fără voia autoare
şi în potriva valorii operei, n’a pu
tut fi cunoscută până acum.
In zilele trecute un scriitor ungur
dl Erdelyi Victor, om cu suflet ale:
şi deschis pentru adevăr, a sco:
o carte întreagă despre Ecaterim
Varga, făcând cunoscute cu mul
1
Celebra dansatoare rusă Pavlova, împodobită cu diamantele ce le poartă, talent şi cu multă căldură, luptele
când păşeşte pe scenă. E una dintre cele mai renumite dansatoare din lumej
şi ca joc şi ca frumsetă şi ca bogăţie. De prezent are succese mari în Paris.! şi străduinţele acelei apărătoare e
Moţilor. Meritul cărţii dlui Erdelyi
Potopul s’a deslănţuit şi de data 31 o li tangere... pe lângă altele, e că a atras luarea
asta mai ales peste părţile noastre aminte a cercurilor noastre asupra
româneşti. Bănatul a fost înecat
iarăş. Timişul, Begheiul, Bârzava, Vai, nu câtă nicicând, ce taine-ascunde Ecaterinei Varga.
s’au năpustit peste câmpii cu furia Robiţi şi noi de amintirea nobi­
veche. Tot asemenea Crişurile, Stre- fDeapururi călătorul nostru suflet lei femei, dăm la partea literară, din
iul, Arieşul. Iar Murăşul nostru a revista „Flacăra", o bucată mai nouă
înecat de nou câmpiile dela Alba- citi apele lui tulburi şi profunde, —
Iulia la vale. Câmpul pânii e tot un a dnei Constanţa Hodoş, ca cetitorii
lac. Pe la Deva potopul a făcut pa­ Să nu te bată cumva negrul gând, acestei reviste încă să se gândească
gube grozave. la Doamna Moţilor, binecuvântându-i
Orăştia ş’a avut şi ea partea fl)e-a prinde ’n ritm cuvintele tăcerii, amintirea.
din mânia apelor. Chipurile pe cari (3ă te~i trezi şi noaptea blâstămând.
le dăm sunt o dovadă grăitoare.
Vasile Stoica.
Pagubele suferite sunt incalcu­
labile.
□ □ □