Page 5 - 1913-27
P. 5
Nr. 27. C O S I N Z E A N A Pag. 385.
necare a memoriei regelui Frideric rea asilului de copii nu-şi poate Cărji primite la Redacţie:
şi de aceea au intervenit, ca să se primi plata fiindcă banii trebuitori
oprească reprezentarea mai departe s’au cheltuit cu cumpărarea taurului. A. M. M. „Album comemorativ
a piesei. Această oprire se desvoaltă despre Iacob Mureşianu". Preţul 3
într’un caz celebru. Gerhardt Haupt- cor. 50 fileri. Se poate comandă la
man a protestat pentru amestecul „Librăria S. Bornemisa" în Orăştie.
familiei imperiale în literatură. Cer Porto 20 bani.
curile curţii însă îşi susţin punctul Dr. H. P. Petrescu. „Este mişca
lor de vedere şi nu cedează. Umor francez. rea noastră teatrală un lux?"
Lumea literară e de partea ma Recenzentul de muzică, francezul
relui dramaturg. Romien erâ un prieten al glumelor. Anuarul institutului pedagogic-
* Adeseori avea obiceiul să intre în teologic ort. român din Arad.
Ocolind pământul pe bicicletă. vreo prăvălie, unde credea că nu-1 Anuarul institutului teologic şi
Trăim era extravaganţelor. Tot mai cunoaşte nimenea, ca să aducă prin pedagogic gr.-ort. din Caransebeş.
deşi sunt oamenii, cari se avântă la vreo glumă spontană pe proprietarul Anuarul institutului pedagogic-
călătorii îndrăzneţe în jurul pămân ei în perplexităţi. Intr’o seară, dupăce teologic gr.-ort. din Sibiiu.
tului, fie pe jos, fie pe vre-un ve- consumase o bună doză de vin ve-
hicol modern. chiu, intră în prăvălia unui mic cea
De curând un turist român cu sornicar şi simulând înfăţişarea unui
numele Caracaleanu şi-a propus să om simplu dela ţară, începu: Scrisori dela Redacţie
facă ocolul pământului pe bicicletă. „Ia spune, dle, ce sunt aceste MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
A plecat din Bucureşti pe la înce scule, cari atârnă pe păreţii prăvăliei V. E. D. Din catrenele trimise pu
putul verii şi a parcurs până acum dtale? blicăm aci o strofă, ca să afle frumoasa
distanţa de 2298 km. până în Ger — Ceasornice", zise orologierul. dvoastră ce gânduri vă frământă.
mania la Bielefeld. Această cale Ca „De ce treabă sunt ele? „Când trecui, păreai o floare
între rozele din glastră,
— Ca se măsoare timpul.
racaleanu a făcut-o în 36 zile. Soco Şi-mi Tenia să intru ’n casă
tind popasurile revin pe zi câte 85 — Ce spui? Ei şi ce costă? Să te fur dela fereastră 1 *.
Icm. de drum. Inimosul turist român — Sunt de diferite preţuri, dela Domnişoară, să aveţi grije!
5 deplin sănătos şi-şi continuă tura 25 franci până la 200—300!
cu acelaş avânt. — Hm, dar vreo instrucţie ai
* tipărită, care să te înveţe cum să Onoraţii noştri abonaţi sunt
*
f
>
umbli cu ceasornicele astea?
Petreceri. Inteliginţa română din rugaţi, ca să binevoiască a ne
— Nu-i nevoie. Lucrul e simplu
Lechinţa şi jur învită la petrecerea de tot. Trebuesc trase în fiecare zi trimite u r g e n t abonamentul
ie vară cu dans precedată de un cu cheia.
:oncert dat de corul teologilor din — N-ai fi bun să-mi arăţi cum pentru al doilea semestru. Abo
Blaj. — Venitul curat se va da bi- se face? naţilor, cari plătesc abona
>ericelor române din Lechinţa şi — Poftim, aşa; nu-i lucru greu. mentul pe jumătate de an în
derina.
* — Ei şi trebue să Ie tragi seara loc de 6 coroane, cu cor. 7’50,
sau dimineaţa?
Dela Asociaţiune. Şedinţa ple- — Dta va trebui să-ţi tragi cea le trimitem, ca premii, două
îară a „Asociaţiunii e convocată pe sul dtale dimineaţa.
dua de 1/14 Iulie, cu următorul pro cărţi din următoarele:
— De ce dimineaţa?
gram : 1. Deschiderea şedinţei ple- — Fiindcă seara eşti căftănit, I. Agârbiceanu: Schiţe şi povestiri . cor. 2*—
îare. 2. Raportul secretarului lite dle Romien!"... Al. Ciura: Amintiri . . , . cor. 1‘60
rar cătră şedinţa plenară. 3. Stabi- *
irea ordinei de zi. 5. Şedinţe de Copil. V. Eftimiu: Poemele singurătăţii . cor. 2 -
ile singuraticelor secţiuni. L. Hebreanu: Frământări . . . cor. 150
„Tăticule, ce bine-mi pare, că
*
te-a numit ofiţer al Coroanei Ro S. Bornemisa: Almanahul scriitorilor cor. 160
Şcoala in luptă cu taurul... mâniei.
5 are parodoxal, nu-i aşa? Se va fi — De ce, puiule?
lăpustit vre-un taur înfuriat asupra — Fiindcă la moartea matale, « - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - c
inui edificiu şcolar prea provocător? are să vie armata.
Dri ce păcate? Nu. Ci într’un sat * U n t â n â r a d v o c a t
inguresc din comitatul Cianadului, Răzbunarea.
fătul comunal, ne având pentru taur Un om îşi dase fata în căsătorie cu cancelarie într’o comună
ilt local corăspunzător, a suspendat duşmanului său de moarte. Celora, mare, aproape de oraş, caută
>relegerile în o sală a şcoalei şi a cari surprinşi, îl întrebau de ce fă pe calea aceasta cunoştinţa
leclarat clasa „reşedinţă" pentru cuse asta, el le răspundea: „Pentruca unei domnişoare inteligente,
naiestorul suveran al vacilor... A să mă răzbun". frumoasă, cu zestre potrivită.
rebuit să intervină inspectorul şco- * Reflectantele să-şi trimită fo
ar şi să capaciteze mai mult cu La ora de religie. tografia adm. „Cosinzeana",
orţa legilor pe cinstitul consiliu, că care le va transpune la lo
coala are altă menire, decât să ser- învăţătorul: De ce-a fugit Adam, cul lor. Fotografiile se vor
ească ca grajd pentru dobitoace, dupăce a mâncat din măr? retrimite la timpul său. i_2
ie chiar înălţimea sa „taurul". In Şcolarul: I-a fost frică de Eva.
ceeaşi comună de altfel, îngrijitoa I________________________________■
