Page 3 - 1913-27

N r . 2 7 . C O S I N Z E A N A Pag. 583.

La congresul femeesc ce s’a ţi-
it la Budapesta întru acordarea
eptului de vot sexului slab, s’a
;saprobat pe cale tacită mişcarea
utală a sufragetelor egleze. Nici
1 se putea altfel. Femeile cu inima
mintea la locul lor nu au nici o
initate cu exaltatele noastre soaţe
n Marea-Britanie. Ceea ce fac ele
ite absurd şi jignitor din cale-afară.
ici una dintre noi nu admite pro-
aganda lor anarchică şi incendiară.
. aprinde edificiile, a vărsă cerneală
i cutiile cu scrisori în cari rătăcesc
oate apelurile mamelor bolnave cari
cheamă pe copii la patul lor de
îferinţă, a otrăvi bieţii câini apar-
nători femeilor cari nu vor să se
^lidariseze cu mişcarea sufragistă,
jnt fapte selbatece şi desgustătoare.
,le atrag dispreţul bărbaţilor şi anti-
atia femeilor demne de acest nume.
S’a întâmplat însă ca în vremea
ând s’a ţinut congresul femeesc în
ludapesta, să aibă loc înmormânta-
sa fruntaşei sufragiste, Miss Davi-
on, care a căzut victimă convinge-
ilor ei exaltate. Englezoaica aceasta,
a să protesteze împotriva legilor
lin ţara ei cari exlud femeile dela
Ireptul de vot, n-a găsit nimic mai
►un de făcut decât să se arunce în
aţa calului învingător, la curse, şi
iceasta în mijlocul galopului lui cel
nai nebun. Miss Davison a fost trân-
ită la pământ, şi împreună cu ea
okeul care călăreâ calul. El a scă-
>at cu viaţă, dar teribila sufragetă
;’a ales cu ţeasta sfărâmată. Ea a Regele Spaniei, Alfonso XIII împreună cu micuţul moştenitor de tron.
nurit a doua zi.
Membrele congresului din Bu- tagioase. Ele izbesc sufletul — şi bărbaţii, sufragetele engleze şi-ar fi
lapesta n-au pomenit cu nici ^un cum în om a existat vecinie un do­ făcut rău numai lor inşi-le ca să
jrilej această moarte tragică... îmi meniu de inconştient şi de mister, protesteze împotriva tirăniei bărbă­
nchipui că rău au făcut. Eroii şi ele îl fecundează cu uşurinţă. Acesta teşti, ele ar fi dobândit de mult
nartirii propriilor convingeri tre- e motivul pentru care o moarte eroi­ dreptul de vot. Ele nu au dreptul
juesc dacă nu imitaţi, cel puţin că pe un câmp de bătae, are darul să-şi strice decât lor — şi presupusa
•espectaţi întotdeauna. Şi Miss Da- de a înflăcăra inimele şi de a elec- lor desinteresare ar fi sfârşit prin a
yison a fost de fapt o eroină. Nu trizâ mulţimea mai mult decât o înduioşâ mulţimea care le e azi aşa
stăm să discutăm aici dacă gestul operă de ştiinţă, îndeplinită cu luci­ de ostilă, cu drept cuvânt.
ei a fost raţional ori cel puţin util, ditate şi cu încetineală solidă. Să ne înclinăm dar cu respect în
dar cea ce nu i se poate contestă Fiinţe ca Miss Davison au fost faţa sicriului care a străbătut stră­
e desinteresarea. Miss Davison n-a şi vor există în toate revendicările zile Londrei cu rămăşiţele pămân­
avut nici un interes personal când sociale. Pe cât de antipatic şi de teşti ale exaltatei sufragete. Miss
şi-a riscat vieaţa cu atâta pasiune. odios e obiceiul sufragetelor de a Davison nu poate face decât onoare
Ea s-a sacrificat cauzei pentru care face râu aproapelui lui întru ajun­ sexului nostru. Ea dovedeşte lumei
luptă. gerea scopului ce-1 urmăresc, pe atât că şi noi suntem capabile uneori
In revendicările maselor, nimic de demn de respect şi chiar de ad- de eroism, întocmai ca şi bărbaţii.
nu a fost şi nu e mai fecund ca miraţiune este auto-sacrificiul frun­ Şi convingându-i de aceasta, i-am
pildele de auto-sacrificiu. Fanaticii taşei lor. Dispreţul morţii impune convinge şi de dreptatea cererilor
tuturor cauzelor, au fost cei mai ori unde, ori când şi ori cui. Agre­ noastre. Despina Radu.
utili întru realizarea lor. Raţiunea siunea celorlalţi ne irită şi ne îm­
clară şi prudentă nu va puteâ nici pinge la rezistenţă, jertfa de sine
odată lupta cu actele excesive ale ne dezarmează. Dacă, în loc de a
iluminaţiilor. Ele sunt rodnice şi con­ aprinde fabricele şi a revolverizâ