Page 9 - 1913-30

N r . 3 0 . - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 433.

ie artă. Că impresionează totuş şi a fost primită acţiunea militară a Ro­ despre ceea ce reprezintă ei. Câţi
;e citesc, se datoreşte faptului, că mâniei, a cuprins nu numai pe cei dintre noi am rostit de pildă de zeci
dtindu-le ai impresia, că înaintea ta cari şi-au făcut armata, ci şi pe băeţi de ori numărul acesta: miliard, dar
stă şi povesteşte un om, care a trăit tânări de tot, cari sunt încă pe băn­ în închipuire nu ne-am format o idee
aievea toate cele aşternute acum pe cile şcoalei. Studenţi de 16—18 ani clară, că ce reprezintă el într’adevăr.
hârtie. au început să se scrie cu droaia ca Şi reprezintă mult.
* voluntari în armata românească, ce­ Un miliard de franci reprezintă
Lagimnazul de stat din Sibiiu rând ca să fie trimişi în Bulgaria. 322.500 chgr. de aur cu un volum
după cum se vede din anuarul, ce Un caz interesant de felul acesta po­ de 17 metri cubici. Dacă grămada a-
l’a redactat directorul acestui insti­ vestesc ziarele din România, că s’ar ceasta de aur am preface-o în sârmă,
tut, sunt 55'9°/o de studenţi români, fi întâmplat şi dlui Bianu, profesor am putea face din ea o sârmă mai
ceea ce face 241 din numărul total şi membru al Academiei române. Îm­ lungă decât periferia pământului.
al elevilor, care se urcă la 431. Con­ plinind băiatul dânsului 18 ani, a Dacă galbenii de câte 20 de franci
form legii şcolare din 1848, limba fost întrebat că ce cadou doreşte din un miliard i-am înşiră pe aţă, ca
de predare în acest gimnaz de stat din prilejul acesta. Băiatul a răspuns: mărgelele, am puteâ face din ei un
ar trebui să fie cea românească, fiind „Să-mi faceţi o uniformă, căci lanţ de 1050 chilometri de lung, iar
majoritatea elevilor români, dar de vreau să intru ca voluntar în armată". dacă galbenii aceştia de 20 de franci
ceasta nu se ţine cont şi limba dintr’un miliard i-am pune unul peste
a Şi insistinţele părinţilor, ca să-l
oastră se propune numai ca obiect reţină, fiind prea tânăr, ca să poată celalalt, am puteâ ridica din ei un
xtraordinar în întreg gimnazul şi suportă greutăţile unei campanii, au stâlp de 3300 metri. Turnul Eiffel
umai 6 ore din 360 ore, câte se fost zadarnice. Bravul băiat s’a în­ şi cei mai înalţi munţi ar părea pi­
in la săptămână în toate clasele. rolat într’un regiment de artilerie şi tici pe lângă o columnă de aceasta
*
acum e în Bulgaria. atât de uriaşă. O grămadă de aur
Nenorocire de tren. în Dania, * construită din galbeni de 10 franci
aproape de localitatea Bramminge Logodnă. Florica Popoviciu şi dintr’un miliard ar fi aşa de grea,
s’a întâmplat o îngrozitoare nenoro­ Emanoil Comşa, logodiţi. că pentru ca să poată fi mişcată s’ar
cire de tren. Acceleratul de Esbjerg * cere o putere de 6000 de oameni
care veniâ dinspre Copenhaga a să­ Petreceri. Tinerimea română din zdraveni. Dacă cineva ar vrea să
rit de pe şine şi s’a prăbuşit în a- Avrig aranjază reprezentaţie teatrală, toarne din grămada aceasta de aur
dânc făcându-se numai ţăndări cele duminecă, 3 August n., întru amin­ statui, ar puteâ turnâ din ea cinci
dintâi opt vagoane, cari veniau după tirea împlinirii a 25 de ani dela în­ statui în mărimea omului. Atâta re­
locomotivă. Au murit după ştirile so­ tâia reprezentaţie teatrală rom. din prezintă un miliard în aur. In argint
site treizeci de inşi, iar răniţi sunt Avrig. Reprezentaţia se va da în şi mai mult. El cântăreşte 5 milioane
peste patruzeci. Intre cei morţi sunt sala hotelului comunal. Venitul cu­ de chilograme. S’ar puteâ face din
şi mulţi oameni de mare valoare, rat se va întrebuinţa pentru îngriji­ el 637 statui de mărimea unui om
deputaţi şi cântăreţi de operă, cari rea mormântului lui George Lazăr. şi încărcat în vagoane ca ruzi lungi,
rentorcându-se dela băi, veniau cu a- ar umpleâ 500 de vagoane, care s’ar
cest accelerat în cele dintâi vagoane. — Inteliginţa din Lancrăm aran­ întinde pe calea ferată în lungime
* jază concert împreunat cu produc- de 3 chilometri... Atâta e un miliard!
ţiune teatrală şi dans, duminecă, 10
E numai om şi el! într’o ga­ August n., în localul şcoalei din loc.
zetă streină s’a publicat acu de cu­ Venitul curat se va destină fondului
rând câţiva articoli senzaţionali de­ ziariştilor români.
spre Wilhelm II. împăratul Germa­ *
niei, ca extras din o carte ce a apărut Un rege fără ţară. Emanuil, re­ Atenţiune.
în Franţa din condeiul unei dame gele detronat al Portugaliei, care
dela curtea împărătească germană. acum umblă în vizită pe la curţile Profesorul, care găseşte un cre­
Articolii sunt meniţi să spulbere le­ împărăteşti din Europa, încă tot nu ion în supă: „A, ce atenţiune din
gendele despre Wilhelm II. care toc­ a abzis de nădejdea de-aşi recâştigă partea nevestei mele! Tocmai cău­
mai acum a fost sărbătorit din pri­ cumva tronul. De aceea partizanii tam un creion, ca să fac o însemnare."
*
lejul împlinirii a 25 de ani de domnie lui mai încearcă din când în când
şi a fost preamărit ca unul din cei ca să dee câteun semn de vieaţă, Logica unui beţiv.
mai mari domnitori, pe cari i-a avut ca lumea să nu-1 uite de tot. Aşa Unii zic, că vinul dă putere. Eu
Germania şi ca model de soţ şi pă­ mai în zilele trecute în capitala Por­ văd, că cu cât beau mai mult, cu
rinte. In cartea apărută se zdruncină tugaliei, în Lisabona, ei au încărcat atât mai greu mă ţin pe picioare.
această iluzie şi se arată că Wilhelm câteva automobile cu bombe şi au * *
II. e un simplu muritor, ca toţi muri­ început a cutreerâ oraşul şi să le
torii, plin de păcate, dintre cari u- arunce pe diferite zidiri, ca astfel să Un suvenir.
nele chiar înăscute. pună capăt republicei. Poliţia însă — Ce purtaţi, doamnă, în me­
Cartea aceasta, se spune, că a i-a prins de grabă şi le-a pus capăt dalionul dvoastră ? Probabil un su­
fost tipărită numai în 300 exemplare îndeletnicirii primejdioase, cu care venir.
şi autoarea a trimis-o numai celor mai voiau să restitue regimul lui Emanuil. — Şuviţe din părul soţului meu.
de seamă oameni din Germania, cari * — Păi, soţul dvtră trăieşte!
îi sunt ei prietini şi cunoscuţi buni.. Cât e un miliard? Despre nu- — Da, dar nu mai are pe cap
* merii prea mari, noi, laicii, nu ne nici un fir de păr.
Studenţi de 16—18 ani volun­ prea putem forma o idee curată din
tari în armată. însufleţirea cu care pricină, că nu ne putem da seama