Page 5 - 1913-30
P. 5

N  r .   3 0 .                           C O  S I N  Z E A  N  A                            Pag. 429.






















     Vederi din Silistra: Şcoala şi biserica ortodoxă, în care s’a ţinut întâia slujbă, săvârşită de preoţi români şi bulgari, pentru
                                   armata română şi regele Carol, după ocuparea oraşului.

   ciumb din marginea drumului. Eu     matale. Pentru asta îţi spuneam, că  alegorice.  Rodin  şi  Bauer  („Faun
   m-am gândit şi mă gândesc adesea.   te  puni  mai  presus  decât  zeci  de   durmind") dau contingentul cel mai
   Dar  n-o  fac  asta  pentruca  să  mă   alte fiinţe, pe cari le-am cunoscut,  valoros.
   împac cu moarte de care mi-ar fi    mai frumoase, mai inteligente, mai     Aripa dreaptă adăposteşte dife­
   teamă  poate,  şi  nici  c-aş  regretă   încântătoare, mai bogate, dar mai   ritele state europene grupate în săli
   metamorfosa asta prin care suntem   puţin miloase...                    mai mari şi mai mici, după numă­
   ursiţi să trecem toţi, câţi vieţuim    Roagă-te deci, dragă Li, pentru  rul  picturilor  expuse  şi  dupăcum
   pe pământul acesta şi pe celelalte   morţii de sub vagoanele accelera-  permite lumina. Toate statele sunt
   pământuri perdute vederii noastre   tuiui  răsturnat  aproape  de  gara  reprezentate afară de Bulgaria, Sâr-
   în  haos.  Nu,  dragă  Li,  nu  pentru   Bramminge, căci dintre ei unii poate bia  şi  Grecia, cari fiind  încăerale
   asta mă gândesc eu la moarte. Ci    n-au  avut  pe  nime  pe  lumea  asta  în  război,  se  vede  că  nu  au  avut
   mă gândesc, ca să-mi potolesc ja­   si n-au cunoscut niciodată mila si y  timp de a se mai ocupa şi de arte.
                                       y
   lea şi durerea, care-mi cuprinde în  mângâierea  unui  suflet,  cum  e  al   Pe noi ne interesează mai mult
   nopţi  de  reverie  sufletul  rănit  şi   matale.       Radu Mărgean.   arta  română  şi  de  aceea  m’am  şi
   trist. Mă gândesc, ca să evoc me­                 □ □ □                 grăbit  numai  decât  la  saleta  mo­
   reu înaintea ochilor mormântul, când                                    destă  a  României  aşezată  între
   n-oi mai fi, când nu voi mai putea   Expoziţia  a  Xl-a  internaţională   Olanda, Ungaria, Şvedia şi Rusia.
   nici  plânge.  Aceasta  mă  înseni­  de arte din Miinchen.                 întrarea o împodobesc busturile
   nează, mă înveseleşte şi în durere,    Oraşul muzelor şi al muzeelor,  MM. LL. RR. Regele Carol şi Regina
   căci  mă  gândesc  fără  de  voie  la  capitala Miinchen, are şi de astă*  Elisaveta, esecutate în marmoră de
   vremea, când n-oi mai fi si când    dată atracţia sa specială. în 1 Iu­  domnii Storck şi Spaethe. împrejur
   n-oi mai putea vedea ochii matale  nie a. c. s’au deschis iarăş porţile   sunt fotolii cu covoare în stil na­
   visători şi atât de plini de mângâ­  „palatului de cristal", în care e adă­ ţional  românesc.  Mijlocul  sălii  îl
   iere  şi  de  iubire.  Şi  văd  atunci,  postită expoziţia a Xl-a internaţio­  ocupă o mesiţă cu o cutie de sticlă,
   când mă gândesc aşa, că nu-i nici  nală de artă. Numărul contribuenţi-  sub care a aflat loc un album ma­
   un rezon ca să te zbaţi şi ca să fii  lor şi a obiectelor expuse, picturi   gnific de poezii provăzut cu acua­
   trist, că nici cea mai mare durere  şi  sculpturi,  a  dovedit  şi  de  astă-  rele de flori de A. S. R. Principesa
   de  pe lume  nu-i  atât de  mare, ca  dată importanţa cunoscută a acestui  Maria.
   să  poată  întrece  regretul  de-a  nu   centru artistic: numărul obiectelor   Numărul artiştilor cari au expus,
   mai  fi.  Vlahuţâ  o  spune  aşa  de   expuse atinge cifra considerabilă de  e relativ mare, şi picturile premiate
   frumos asta, aşa de nimerit, în ver­ 3600 cu 1985 de expozanţi din toate destul de numeroase:
   sul  următor:  „Nu  de  moarte  mă  ţările Europei.                        Au expus următorii:
   cutremur, ci de vecinicia ei!“ Da,     întreaga parte stângă a edificiu­   Ipolit Strămbu, Bucureşti: „Lec­
   scumpă Li, de vecinicia nefiinţei,  lui este rezervată pentru arta ger­  tură" şi „La cusut", ambele în ulei.
   la care gândindu-te, te obicinueşti  mană:  „Secesiunea"  şi  societatea   O ti lia Michael, Bucureşti: „Por­
   să te ’mpaci cu toate durerile şi cu  „Miinchener  Kiinstler  Genossen-  tretul Maiestăţilor Lor Regele Carol 1.
   toate năcazurile, pe cari le putem  schaft" umplu sălile luminoase. Cen­şi Regina Elisaveta", pastel.
   îndulci ori cât ar fi de mari, având  trul, sub cupola vastă, îl ocupă un   Artur Verona, Bucureşti: „Toam­
    aproape  de  noi  un  suflet  bun  şi  bazin mare de apă cu flori şi plante  na" şi „Hora", tablouri în ulei, pre­
    iertător, asa cum îl ştiu eu, că e al  acuatice,  împrejmuit  de  sculpturi  miate ambele cu medalia II.
                            7
          7
              >       y
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10