Page 6 - 1913-34
P. 6

Pag. 494.                                  C  O  S I N  Z  E A  N  A                          N  r .   3 4 .

                                                                                   Fotois  s’a  grăbit  să  se  prezinte,
                                                                                   la  hotelul  Capşa,  dlui  Venizelos,
                                                                                   primul  ministru  al  Greciei,  căruia
                                                                                   i-a  povestit  peripeţiile  captivităţii
                                                                                   sale printre Bulgari.
                                                                                      Prelatul  a  cerut  apoi  o  audienţă
                                                                                   la  Palat  şi,  în  termeni  emoţionaţi,
                                                                                   a  ţinut  o  alocuţiune  în  care  a  ex­
                                                                                   primat  Suveranului  României  via,
                                                                                   veşnica sa recunoştinţă.
                                                                                      Prezenţa  la  Bucureşti  a  prelatu­
                                                                                   lui  grec  a  fost,  după  cum  lesne  e
                                                                                   de  închipuit,  o  surpriză  foarte  ne­
                                                                                   plăcută  pentru  Bulgari.  Erâ,  pe  deo­
                                                                                   parte,  părerea  de  rău  sălbatică  a
                                                                                   unor  oameni  sanguinari  cărora  le
                                                                                   scăpase  o  pradă  de  preţ;  pe  de
                                                                                   alta,  nu  le  conveniâ  de  loc  ca,  în
                                                                                   toiul   tratativelor   dela   conferinţa
                                                                                   pentru  pace,  să  se  găsiască  la  Bu­
                                                                                   cureşti  o  mărturie  vie  a  atrocităţilor
                                                                                   săvârşite  de  ei  prin  nenorocitele  ţi­
              Vederea  generală  a  târgului  de  pe  Găina,  care  se  ţine  în  fiecare  an  după  sf.   nuturi  macedonene  pe  cari  au  tre­
              Petru, într’a doua duminecă.       — Fotografie de stud. nniv. Gh. Popoviei —
                                                                                   buit  să  le  abandoneze  aliaţilor  în­
                                                                                   vingători.  Dar,  altfel  a  hotărît  soarta
              Suferinţele metropolitului grec Fotois.  gari  îl  escortau  şi  urmau  să-l  omoare,   şi prelatul scăpat cu viaţă. „G /.“
                                               îşi  face  apariţia  în  Etropol  un  deta­
              Odiseea  metropolitului  Fotios  e   şament  românesc.  Martirul  aleargă           □ □ □
           o  dramatica  înlănţuire  de  peripeţii   la  comandantul  trupelor  noastre  ca-
           în  cari  sălbătăcia  şi  cruzimea  firei   re-1 ia sub ocrotirea sa.   Scrisoarea unei mame.
           bulgăreşti  apare  în  toată  sinistra  ei
                                                  Trimis  la  cartierul  general  român,   în mijlocul misterilor cari ne în­
           lumină.
                                               din  ordinul  A.  S.  R.  Principelui   conjoară  irăim,  sărmanii  de  noi,
              La  plecarea  lor  din  Doiran  —  pe   Ferdinand,  victima  vindicitei  bulgă­
           care  l’au  trecut  prin  foc  şi  sabie  —   reşti  e  transportată  cu  automobilul   cu  teama  vagă  a  catastrofelor  cari
           cetele  în  uniformă  ale  Ţarului  Fer­  la  Corabia,  de  unde,  trecând  Dună­  ne  pasc  şi  cari  din  ceas  în  ceas,
           dinand  au  luat  cu  dânşii  ca  prizo­  rea,  e  îndreptată  tot  cu  automobilul   din  minut  în  minut  ne  pot  copleşi,
           nier  pe  prelatul  grec.  Nu  l-au  omo-   la Bucureşti.               sfăşiâ,  pulverizâ...  Dar  unde?  când?
           rît  pe  loc,  pentru  că  doriau  să-şi   Odată în capitală, metropolitul  în ce chip?... nu putem şti.
           facă  plăcerea  de  a-1  plimbă  prin
           ţara  lor,  de  a-1  supune  la  tot  felul
           de  cazne,  iar  în  urmă  să-l  spânzure
           ca  spectacol,  pentru  învingătorii  delà
           Lüle-Burgas şi învinşii delà Kilkis.
              Bătut,  schingiuit,  metropolitul  Fo­
           tios  a  fost  târît,  cu  picioarele  însân­
           gerate,  cu  trupul  plin  de  vânătăi,
           până  la  Sofia.  Aci  a  fost  aruncat
           în  închisoare  şi  ţinut  nemâncat  zile
           întregi.
              In  interval  se  aflase  de  urma  lui.
           Bulgarii  puteau  să  se  aştepte,  din-
           tr’un  moment  într’altul,  la  intervenţia
           diplomaţiei  streine  din  Sofia  şi  să
           fie  astfel  nevoiţi  de  a  pune  în  liber­
           tate  pe  prizonier.  O  asemenea  even­
           tualitate  trebuia  evitată,  pentru  că
           ei  hotărîseră  moartea  victimei  încă
           din  clipa  în  care  au  pornit-o  pe  jos
           la Doiran.
              Se  decide  atunci  ca  prelatul  grec
           să  fie  scos  în  taină  din  temniţă,  şi
           tot  în  cel  mai  mare  secret  trimis  la
           Etropol,  în  Balcani,  unde  urmă  să
           se execute „sentinţa“...
                                                     Un biet român din Munţii apuseni, pescuind din nisipul râului fărâme de aur,
              Spre  norocul  metropolitului,  în     ca să-şi câştige pânea de toate zilele. Pe săptămână adună aur cam de 8—12
           momentul  chiar  în  care  soldaţii  bul­            coroane, din ce îşi împlineşte toate trebuinţele.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11