Page 4 - 1913-40

Pag. 582. C O S I N Z E A N A N r . 4 0 .

Cercul de sus ne arată forma în care se
Pegoud, cu aeroplanul său, în altă poziţie, normală. învârte în aer Pegoud până să cadă odată
peste cap şi îşi vine iar la loc ; nu e
cerc de tot rotund, ci lungăreţ. — Cercu­
Francezii ca la minune, şi el se pro­ mântului, a îndreptat cârma dând rile din jos arată drumul făcut de Pegoud
ducea cu lucruri tot mai cutezate maşinei direcţie orizontală şi publi­ cu maşina în zborul său cel mai cutezat,
când s’a dat de 5 ori, respective de 8 ori
de le îngheţă sângele în vine: In- cul a răsuflat uşurat şi a admirat peste cap prin aer!
tr’un loc a zburat cu capu ’n jos şi pe drăcosul zburător.
cu roatele maşinei în sus prin aer! Chipu de pe pag. 581, ne arată în public, adunând lume de nu mai
Dincolo a făcut câte o roată, salto- pe Pegoud în aeroplan când zboară poţi ţineâ ordinea între ea. De a-
mortale, în văzduh! Iar în alt loc a cu capu ’n jos (în medalion e foto­ ceea acum zboară prin Anglia, Ger­
făcut cinci roti dup’olaltă în văzduh, grafia lui însuş), iar aci, la dreapta mania şi va veni şi la Pesta pe 26
(vezi desemnul în colţ la dreapta sus!) sus, e arătată linia trasă de el în Octobre.
încât publicul credea că nu mai are aer când a făcut cele cinci salto- Dar ce-ţi e întrecerea între oa­
putere a-ş cârmui maşina şi că aceea mortale dup’olaltă. meni în lume! Abia ’s vreo 3 săp­
a apucat a se da peste cap într’una, In Francia l’au oprit a se mai a- tămâni de când Pegoud se produce
până va ajunge la pământ şi se va rătâ pe bani, că prea face tulbureală cu bravurile sale, şi l’a şi ajuns un
izbi de el de toată zdrob se va face!
Dar de unde! După a cincia roată,
apropiindu-se prea tare de pământ,
i-a dat maşinei drumul să urce de
nou în sus, şi urcându-se la 500 de
metri, s’a mai dat de 3 ori peste cap
şi apoi s’a slobozit jos, aterisând în
pace şi coborând din maşină cu râsul
pe faţă!... In al 4-lea loc s’a urcat sus,
sus, ca la 1000 de metri, şi de-acolo,
după ce a făcut câteva rotiri fru­
moase, a dat cârma maşinei oblu ’n
jos cătră pământ şi i-a dat drumul
aşa: Venea în jos ca o săgeată, ca
un vultur puşcat ce cade atras de
puterea pământului. Aşa cădeâ, că
tot publicul a îngheţat de frică, bă­
nuind că acum cade de fapt şi intră Toamnă. — în comunele din jurul Orăştiei, bogate în grădini cu pruni,
e o caracteristică a toamnei fiertul de rachiu. Sătenii noştri fierb şi ei
prin pământ cum vine de repede, înşişi rachiu pentru trebuinţele lor, dar mai ales vând prunele la ne­
ca din puşcă, drept în jos! Când a gustori anume, cari fierb vinarsul în sate, la faţa locului, Prunele, in
chipul acesta, sunt un însemnat izvor de venit pentru Românii noştri.
fost pe la 300 metri de-asupra pă­ — Chipul nostru înfăţişează o vinarsărie din Homorod, lângă Geoagiu.