Page 4 - 1913-47

Pag. 684. C O S I N Z E A N A N r . 4 7 .

-

Un cort în câmp, în vreme de războiu. La stânga se vede cortul Comandantului Regimentului 2. de Vânători „Regina
Elisabeta" pe câmpiile bulgare, la Lukovitza. E un cort simplu, având ca masă o scândură prinsă pe nişte pociumbi,
- doar că pe dinafară e îmbrăcat în frunziş, ca să ţie cât de cât de căldurile năduşitoare. — La dreapta e — „Can­
celaria Regimentului", cu lada cu scrisorile servind drept masă şi un lampion prins sus pe stâlp, ca să fie semn pen­
tru stafeţii ce ar veni noaptea în căutarea cancelariei regimentului.
Păreri asupra României. drie gândindu-ne la frumoasele zile rile de atunci!... Astăzi orgolioasa
pe cari le au de trăit fraţii noştri Turcie de odinioară, recunoaşte vă­
Un cetitor din Paris al revistei noastre, din Regat? Situaţiunea lor în con­ dit superioritatea morală şi militară
urmărind cele ce se scriu prin ziarele şi certul european s’a limpezit mai a neamului pe care îl călcau odată
revistele din marile capitale apusene, —
iute decât ne-am fi aşteptat. Ro­ în picioare, cu dispreţ!...
ne scrie următoarele:
mânia ocupă însfârşit poziţia la Să nu pierdem niciodată cre­
Ţara românească îşi vede pres­
care îi dau dreptul armata şi civi­ dinţa în Dumnezeul sfânt! Mai cu­
tigiul crescând pe zi ce trece. Stră­ lizaţia ei! Ea străluceşte ca un lu­ rând sau mai .târziu el răsplăteşte
lucirea numelui ei devine tot mai
ceafăr printre statele cari licăresc cu bunătate pe acei cari suferă.
vie în streinătate. Abia ne-am ridicat
în jurul ei în Răsărit. în vieaţa neamurilor ca şi a in­
ochii de pe nişte gazete nemţeşti
în starea de fapt creată în ul­ divizilor, observăm aceeaş justiţie
şi franţuzeşti, cari încă mai vorbesc
timul timp Ţării româneşti, Ro­ ce se pregăteşte, licărind în dosul
de călătoria ministrului român dl
mânii mai văd şi — intervenţia, evenimentelor, care le zbuciumă e-
Take lonescu, la Constantinopole
Tatălui Ceresc. învăţământul pe xistenţa. în vieaţa neamurilor mai
şi la Atena. Ele pomenesc de vi­
care îl tragem de aci nu decurge ales, nimica nu este ireparabil.
zitele lui la Sultanul şi la regele
numai de prezent şi din amănun­ Cel care îndură azi, se va bu­
Constantin, vizite în răstimpul că­
tele precise ale actualei politici eu­ cură mâne!
rora a impus aproape, în numele
ropene. El cuprinde mai ales tre­ Noi, mai ales, să nu scăpăm
ţării lui, acordul greco-turc, care
cutul cel mai îndepărtat. Şi ne e niciodată din vedere acest adevăr.
se tărăgăna de atâta vreme.
capul greu de gânduri când îl a- El să trăiască odată cu credinţa
9
Şi am mai cetit în aceste ziare dâncim. în inimile noastre! Iar când dure­
apusene constatarea că, viitoarele Să reîmprospătăm în mintea noa­ rile ne vor fi prea mari, să trecem
certuri din Balcani — căci or să stră detaliile trecerii dlui Take Io- în revistă istoria omenirei din tre­
mai fie! — tot de elementele bal­ nescu prin străvechiul oraş al Stam- cut şi din prezent. Vom găsi în-
canice vor fi potolite. Arbitrul lor bulului, în care a fost primit nu trânsa nenumărate pilde, cari ne
va fi iarăş România, „ca naţiunea numai cu onoruri, dar chiar şi cu vor consolă!
cea mai puternică şi cea mai civi­ o nuanţă de umilire înaintea lui din Acestea sunt gândurile ce mă
lizatoare din răsăritul european . partea — Turciei! Şi să ne mai a- năpădiră aici, în depărtatul Apus,
11
Puterile mari au depus deci în ma­ ducem aminte, că în acelas Stambul după cetirea cuvintelor de admi­
nile ei dreptul de a interveni când se hotăra în trecut soarta Munte­ rare, găsite în marile ziare ale Apu­
va fi nevoe!.. Şi Turcia, Grecia, niei şi a Moldovei, că de acolo se sului, la adresa României!
Bulgaria, Sârbia, Muntenegrul, vor numeau Domnii lor, ca într’un pa-
ascultă de glasul ei împăciuitor, dar şalâc turcesc, că Brâncoveanu Con­
hotărât. stantin si feciorii lui, tot acolo au Răspândiţi revista „Cosinzeana“
între cunoscuţii dumneavoastră!
Nu ne creşte oare inima de mân­ peritL. Cum s’au schimbat lucru­