Page 5 - 1913-47

N r . 4 7 . C O S I N Z E A N A Pag. 685.

Răzbesc nainte Românii noştri! Tabloul acesta ne înfăţişează un fapt înveselitor: Buna pornire a poporului nostru
de a-şi trimite copiii la meserii. Aceşti 12 băeţi sunt toţi dintr'un singur sat, din Poşaga-de-sus, în Munţii-Apuseni.
Nu-s nici 5 ani de când vrednicul vigil silvanal Teodor M. German a început a îndemnă pe ţăranii noştri de acolo
să-şi mai dee din copii la meserii, că, uite, hotarul lor e sărac şi neroditor, şi numai din plugărie nu pot trăi bine
toţi, — şi azi numai în Sibiiu sunt 12 învăţăcei la meserii din această comună! Le-a fost, negreşit, de mare ajutor
faptul, că dl Victor Tordăşian preşedintele meseriaşilor români din Sibiiu, i-a luat sub ocrotirea dsale adevărat pă­
rintească şi le-a căutat locuri la măestri de acolo, — şi azi ţi-e mai mare dragul să vezi laolaltă pe aceşti băeţi tineri,
toţi dintr’un sat, când se întâlnesc laolaltă ca învăţăcei în Sibiiu. într’o zi dl Tordăşian adunându i, i-a fotografat pe
toţi în grup, punându-se cu drag şi dsa în mijlocul lor, căci nu are dsa clipe mai pline de mulţumire sufletească,
ca acelea, când poate isprăvi ceva în folosul meseriilor române şi se află în mijlocul învăţăceilor şi calfelor nume­
roase, adunate de dsa în Sibiiu şi însufleţite pentru cariera lor! Din toţi cei 12 mici Poşăgeni, abia unul e calfă,
ceialalţi încă toţi învăţăcei.

O presă nouă. gative. Violenţa ne fascinează. Ea Această valoare a sentimentelor
mulţumeşte în noi sentimentul, odi­ omeneşti e prea bine cunoscută, ea
Un cetăţean al Londrei a făcut nioară preponderent, astăzi temperat reese cu prea mult relief din toate
originalul plan de a scoate un ziar, dar încă tenace, pe care l’am moş­ câte se petrec în jurul nostru, pen­
din care să se escludă pe cât po­ tenit dela străbunii noştri din epoca tru a insista asupra ei. Cele mai
sibil faptele violente sau urâte ale cvaternară. Suntem obişnuiţi să res­ culminante genii literare şi artistice
omenirei, acordându-se în schimb pectăm mai mult distrugerea decât ne-o dovedesc în operele lor. Pie­
mai multă atenţie făcătorilor de bine edificarea. Cea dintâi e fulgerătoare sele de teatru şi romanele cele mai
şi eroilor modeşti şi obscuri. Inten­ şi definitivă, a doua este succesivă vestite sunt mai toate nişte tragedii,
ţia englezului ne pare cu atât mai şi înceată. De unde atracţia bizară adecă întrânsele predominează sen­
lăudabilă, cu cât constifue o reac- pe care cea dintâi o exerciază asu­ timentele şi acţiunile omeneşti cele
ţiune împotriva bolnăviciosului ins­ pra spiritului omenesc. mai violente. Şi apoi, ne ajunge să
tinct din sufletul omenesc, care-1 Legea aceasta, mintea noastră ascultăm noi înşine raportul vieţii, să
face să se complacă în naraţiunile a stabilit-o în raportul diverselor deschidem un număr de ziar de ori
şi în spectacolele de omoruri şi de elemente ale naturei, în raporturile unde şi de orice dată ar fi. Ne va izbi
dezastre. omului cu natura, şi în acelea ale majoritatea zdrobitoare a faptelor
Părţile violente ale evenimente­ oamenilor între dânşii. în virtutea diverse sângeroase, număroasa în-
lor este deobşte cunoscut, că escită ei, erupţia unui vulcan care distruge şirare de crime şi de hoţii, precum
mai mult imaginaţia noastră. Şi o regiune, ne izbeşte mai tare de­ şi numărul restrâns de coloane con­
cum ziarele sunt expresia opiniei cât clădirea unui oraş-şi un om care sacrate oamenilor şi faptelor de
publice, nu e de mirare să găsim asasinează ne interesează mai mult treabă. Şi împotriva acestei stări de
întrânsele o majoritate de fapte ne­ decât unul care scapă vieaţa altuia. lucruri vrea să lucreze dl George