Page 7 - 1913-47

Nr. 47. C O S I N Z E A N A Pag. 687.

câte case erau atunci în Buda şi
Pesta şi câte-s azi; câţi locuitori,
câţi deregători, câte cheltueli cu ei;
cum stâ treaba cu sănătatea locui­
torilor, şi altele. Şi iaca ce spune
cruda statistică, — crudă, fiindcă
spune adevărul, şi atunci când toţi
cei din jurul ei nu-1 văd bucuros.
Şi ea spune anume, că, în aceşti
40 de ani, numărul caselor, a sporit
aşa de frumos, încât azi sunt de
douăori atâtea case în Budapesta,
ca atunci!; numărul locuitorilor e
de treiori aşa de mare ca atunci;
numărul bolnavilor e de patruori de
mare; numărul deregătorilor orăşe­
neşti de şaşe şi jumătate ori; iar plă­
ţile acestora sunt de zeceori aşa mari
ca acum 40 de ani.
S’a întors frunza pe tău... Dar nesocotitul Rege bulgar, ordonează, contra sfa­ Cu alte cuvinte: O poporaţiune
turilor miniştrilor şi generalilor sei, - războiu acum şi cu aliaţii, de cari ajutat întreit de mare locueşte îndesată în
a putut visă frumosul vis de mărire descris mai nainte, — şi acest pas nefericit
îi pogorî în mormânt întreagă frumoasa perspectivă de mărire viitoare!... Nu case numai de 2-ori aşa de multe,
trecură două luni de zile şi pe zidurile romantice dela Cavalla, unde numai şi de aci pricina atâtor boale! —
mai nainte Regele Ferdinand îşi visă frumosul vis, puse piciorul tinerul Rege
Constantin al Greciei, care zmulse Bulgarilor şi Cavalla, — şi acum el lăsă Celelalte se spun de sine : locuitori
se fie fotografat pe acelaşi loc, pe care dacă şi-a pus piciorul, nici nu voi să-l de 3-ori de mulţi, sunt guvernaţi
mai retragă! Azi acest chip întruchipă realitatea, stăpânirea faptică. Cel de mai
nainte fu un vis frumos ce se spulberă iute, ca un nor uşor la ivirea celei prin deregători de-aproape 7-ori aşa
dintâi suflări mai tari de vânt şi de lumină de soare.. Aşa-i când norocu-şi de mulţi, pentru plată de zeceori
schimbă pasul... N’aduc ani ce-aduce ciasul! Sau, cum zice Românul: Când
Dzeu vreâ să bată pe om, îi ia întâi mintea... Şi Bulgarilor aşa le fu scrisă. aşa de mare!
Aşa se „modernizează“ lumea azi.
pan’ la cer. Ci fiind marea liniştită, daţii corăbiei, ca să-i mântuiască, □ □ □
focul ardea încet. Cei de pe „Pan- dar el cu 13 matrozi a rămas încă
nonia“ spun că pe „Balmes“ eră o pe corabie, să mai cerce a stinge Emigrarea,
ordine desăvârşită. Şi aşa nici pri­ focul. Şi — spre marea lor bucurie, marea boală a ţării noastre, a fost
mejdii de vieţi şi pierderi de vieţi — după încordări de încă 2 ore, au în anul trecut, 1912, următoarea:
nu s’au întâmplat. Căpitanul condu­ reuşit a învinge focul şi a-l stinge, Au trecut marea, spre America mai
cea lucrările de stingere a focului, mântuindu-şi corabia de perire! ales, numai cu corăbiile Societăţilor
iar primul-ofiţer liniştea pe călători. □ □ □ cari au concesiune de lucrat în Un­
„Pannonia“ s’a putut apropia garia, şi cari dau cu o cale seamă
DESVOLTARE INTERESANTĂ...
până pe 70 metri de corabia ce ar­ de călătorii ce duc: 114.000 de oa­
dea şi aci a slobozit în mare lun­ Astan s’au împlinit 40 ani de când meni. Dintre aceştia 29.000 au fost
trile de salvare spre a luâ pe călă­ cele două oraşe de pe ţărmii Du­ oameni cari au trecut marea fără
torii de pe „Balmes“. Mântuirea a- nării, Buda şi Pesta, şi-au dat aşa- paşaport.
cestora a mers în ordine. Numai trei zicând mâna peste puternicul fluviu Atâta arată societăţile de corăbii,
inşi, între cari şi o femee, călcând şi s’au unit într’unul singur, în Bu­ cele care au legături cu guvernul
rău şi poate fricoşi, au căzut în dapesta de azi. Din acest prilegiu, Ungariei şi-i dau seamă de oamenii
mare, dar matrozii i-au pescuit în­ oraşul a sărbat un jubileu, cu tirade pe cari îi duc din ţară. Aceea însă
dată şi i-au mântuit pe toţi. şi veselie şi cu masă întinsă şi cu e de înţeles, că cei mai mulţi din
Ofiţerii şi matrozii au rămas încă vorbiri şi mai întinse. Dar nime n’a cari fug fără paşapoarte, se trag
pe „Balmes“, să lupte doar reuşesc putut grăi ceva aşa interesant, ca spre porturi unde să nu dee faţă cu
a stânge focul şi a mântui corabia. vorba — cifrelor reci şi seci ale ce­ nici un fel de om de supraveghiere
Nu voiau s’o părăsască. Asta erâ lei mai temute vorbitoare: a statis­ al Ungariei, de teamă că le-ar pu-
Joi sara. Vineri dimineaţa pe la 3 ticei. Statistica şi-a adunat şi ea da­ teâ face vreo pedecă. Şi aşa e de
ore, focul prinsese putere mare, că-1 tele ei, a făcut asămănări din multe- crezut, că dacă pe corăbiile socie­
ajutâ şi un pic de vânt ce se stâr­ multe puncte de vedere între Buda tăţilor cu concesiune în Ungaria, au
nise pe mare, — şi atunci căpitanul şi Pesta de acum 40 de ani şi Bu­ trecut 30.000 de oameni fără paşa­
a dat „Pannoniei“ o parte din sol­ dapesta de azi! S’a pus să arate poarte, — apoi pe corăbii în afară