Page 6 - 1913-47
P. 6
Pag. 686. --------------------------------- C O S I N Z E A N A Nr. 47.
Lawrens, cinstitul englez despre
care vorbim la începutul acestui
articol.
Şi el va reuşi, suntem siguri, în
tentativele lui. Căci ne închipuim
că elementele negative nu covârşec
de fapt, în natură pe cele pozitive,
în natură există probabil o oare
care egalitate între distrugere şi e-
dificare; dar conformaţia vicioasă
a duhului omenesc o înregistrează
cu osebire pe cea dintâi. Cu toate
acestea ar trebui să ne zicem, că
dacă în războiul din Balcani au
perit peste o sută de mii de sol
daţi, în acelaş răstimp s’au născut
şi mai mulţi copii în Europa. Pen
tru un copac lovit de trăznet, creşte
aiurea un mai mare număr de co
paci.
De aceea îi dăm din tot sufletul
aprobarea noastră dlui George Law
Când norocu-şi schimbă pasul... Sau mai drept zis: Când Dzeu vrea să bată pe
rens, viitorului proprietar de ziar. om, îi ia întâi mintea. Despre asta se va fi încredinţat mai mult ca ori-şi-cine
Presei îi incumbă mai mult decât Regele Ferdinand al Bulgariei.. Când în războiul cu Turcii oştile lui strâbă-
teau din victorie 'n victorie, şi striviseră sub picioarele lor glorioase toată
oricui datoria, de a educa opinia Tracia şi ajunseră la Ţărmul Mării spre care atâta se râvnea patria bulgară,
publică, în senzul de a nu acorda — când intrară în Cavalla, fu o bucurie de nedescris pe ei! Regele lor să
duse şi se urcă pe ruinele classice ale unei întărituri dela Cavalla, de unde
atenţia ei esclusivă evenimentelor are o privelişte minunată până departe-departe, şi adâncit în visul de fericire
negative din omenire. Prea multă pe care îl vede cu ochii, întrupat aci naintea lui, — trăeşte clipele cele mai
luminoase ale vieţii sale! Eră sigur că aceste ruine şi preţiosul oraş cu port
cinste se face de obicei răufăcăto la marea Aegeică, Cavalla, e pe veci a lui! Va forma o piatră preţioasă din
rilor, consacrându-li-se o publicitate Coroana lui, a cărei raze băteau deja şi de pe turnurile sclipitoare ale Adria-
nopolului, şi se oglindeau pe cupolele nestemate ale Sf.-Sofii din Ţarigrad!..
excesivă. O crimă, de obicei, e po
Pe aripile acestei frumoase fantazii pluteâ gândul fericitului Rege Ferdi
vestită în mai multe coloane, şi un nand, când stâ visător pe ruinele de mai sus ale Cavallei...
act de eroism numai în câteva rân (Vezi anim chipul de pe pagina următoare)
duri. Şi fiindcă publicul a fost obiş
nuit cu această hrană spirituală, e IARĂŞ CORABIE ÎN FLĂCĂRI, unde află ştire de primejdie, — a
firesc, ca el s’o ceară mereu. Să se Luna asta Noemvrie fu lună de crezut mai curând că e o glumă
încerce însă a se întreţine în mul primejdii pentru corăbiile călătoare proastă a cutărui telegrafist, ca să-l
ţime cultul faptelor frumoase, să se pe mări. In timp de abia o lună, se facă să umble de-a năroada pe mare.
caute a se acorda cât mai multă vesteşte a treia corabie arzând pe Şi n’a plecat, mai ales că nu i se
publicitate acţiunilor de jertfă uma mare. Cea mai nouă e corabia spa spuneâ în ce punct pe mare s’ar
nitară, şi publicul se va familiariza niolă „Balmes“, care s’a aprins în află vasul primejduit ? Se vede că
încet-încet cu ideile nobile, iar cu largul apelor, dar n’a ajuns la sfârşi telegrafia de pe „Pannonia“ a pri
timpul ele îl vor atrage, îl vor pre tul jalnic la care „Volturno“, ci toţi mit cu scădere telegrama lui „Bal
ocupa, îl vor fascina, aşa cum îl oamenii de pe ea au putut fi mân mes“. Dar peste 7 ore „Pannonia“
fascinează astăzi ideile şi acţiunile tuiţi. Ea ardea deja de 8 ore, când primeşte o nouă telegramă dela un
de violenţă. Totul e o simplă ches i-a venit cel dintâi ajutor. Căci deşi alt vapor din largul mării, care îi
tiune de metodă educativă. dase, după izbucnirea focului, o te spune, că a primit telegramă dela
legramă în jur, cerând ajutor, aceea „Balmes“, că e în primejdie. I s’a
Spiritul de jertfă, cultul naţional,
telegramă a ajuns pe vaporul „Pan- spus în ce punct pe mapa mării se
simţul filantropic şi umanitar, iată
nonia“ numai atâta: „Sunt în flăcări, află „Balmes“, — şi acum „Panno
care ar trebui să fie hrana pe care
am lipsă de ajutor!“ Dar nu spunea nia“ a plecat într’ajutor. Când a a-
presa s’o dee cetitorilor ei. Un ast
numele corăbiei, nu spunea locul juns aproape, partea dinnapoi a va
fel de început vrea să facă dl George
unde se află, — şi aşa „Pannonia“ porului ardeâ cu flăcări mari, căci
Lawres, şi îi urăm din toată inima
care altfel e vapor ţinut în portul pe vapor erâ încărcat mult bumbac
succes.
New-York anume ca corabie de şi rum, şi focul apucase la astea şi
□ □ □ mântuire, care are să alerge acolo ieşea un turn de fum de ajungea
