Page 3 - 1922-17-18
P. 3

Nr. 17—18. -----------------------------------------------  C  0  S  1  N  Z  E  A  N  A   ----------------------------------------------- Pag. 259.

                                        Avram lancu


                                Cincizeci de ani dela moartea eroului nostru naţional.
                                                   Viaţa şi faptele lui.
           In  ziua  de  10  Septembrie  a.  c.  sune  cu  toată  însufleţirea,  ce  i-au   poate  cea  mai  grea  şi  mai  dure­
        s’a  împlinit  o  jumătate  de  veac   inspirat-o  vremurile  acelea  de  re­  roasă,  din  câte  ne-au  apăsat  umerii
        dela  moartea  celui  mai  popular  culegere  naţională.  Era  glasul  tâ­  în  decursul  veacurilor,  pentrucă
        erou  al  neamului  românesc  de  din­  nărului  advocat  a  copilului  aceluia  aceasta  sclăvie  tindea  la  distrugerea
        coace  de  Carpaţi,  Avram  lancu,   blond  cu  ochii  albaştrii,  care  cu   noastră  definitivă,  ca  neam  distinct
        Craiul  munţilor.  —  E  ziua  sărbă-  toată  blândeţa  firei  sale  a  ştiut  să   de  oameni,  cu  graiul  lor,  cu  obi­
        toarei  celui  mai  cernit  doliu  na­  scormonească  în  sufletul  muntenilor  ceiurile  şi  tradiţiile  lor  moştenite
        ţional.  In  ziua  aceasta  se  deschide  săi  dorul  de  râsbunare  a  suferin­  din generaţie în generaţie.
        cea  mai  tristă,  dar  şi  cea  mai  înăl­  ţelor  noastre  de  veacuri.  Era  glasul   Soarta  a  vrut  însă,  ca  noi  să
        ţătoare  pagină  a  istoriei  neamului   blăjin,  dar  hotărât  al  lui  Avram   trăim,  să  înaintăm  alături  cu  nea­
        nostru. Tristă, pentrucă ne-am văzut   lancu,  care  la  târgul  Florilor  din   murile  civilizate  ale  lumei,  să  dăm
        spulberate toate desideratele noastre,   Câmpeni,  în  primăvara  anului  li­  şi  noi  acestei  civilizaţii  contribuţia
        justificate prin jertfg extremă a sân­  bertăţii  neamurilor  1848,  a  rost  t  cu   calităţiler  incontestabile  ale  rasei
        gelui  vărsat  pentru  trăinicia  unui   entuziasmul tinereţei sale poate prea   noastre,  să  îmbogăţim  frumuseţa
        tron  pervers  şi  lipsit  de  prevede­  fragede  şi  de  aceea  prea  sincere  şi   naturală a plaiurilor noastre cu toate
        rile  adevărate  ale  timpului.  înălţă­  naive:                        iscodirile,  pe  cari  puterea  de  crea-
        toare,  pentrucă  neamul  nostru  de                                    ţiune  a  spiritului  românesc  le  va
        ţărani  modeşti,  condus  de  o  mână                                   rezerva veacurilor viitoare.
        de  cărturari  fără  pretenţii  au  ştiut,                                 Şi  norocul  acesta  nu-1  putem
        în  momente  de  covârşitoare  prefa­                                   mulţumi  decât  eroismului  marilor
        cere  socială  să  ;»e  înalţe  la  acţiuni                             noştrii  înaintaşi,  idealismului  lor
        atât  de  uriaşe,  încât  sa  arate  occi­                              curat  şi  neasemănatei  lor  puteri  de
        dentului  civilizat  cea  mai  desăvâr­                                 jertfă. Aceşti falnici fii ai neamului,
        şită  deşteptare  naţională,  cel  mai                                  în  galeria  cărora  lancu  ocupă  un
        viu  interes  pentru  eluptarea  cerin­                                 loc  de  glorioasă  cinste,  n’au  cruţat
        ţelor  culturale  şi  economice  dictate                                nimic  pentru  a  se  face  vrednici  de
        de necesităţile civilizaţei umane.                                      hărnicia  străbunilor  şi  pentru  a  ne
           Apusul  întreg  a  rămas  uimit  de                                  lăsa  moştenire  cel  mai  preţios  ta-
        puterea  de  vEţă  şi  de  înţelegerea                                  lisman,  pe  care  şi  noi  suntem  da­
        adâncă  a  '  rostului  timpurilor  din                                 tori să-l lăsăm urmaşilor cu adausul
        partea  poporului  nostru  de  plugari                                  exemplar  al  faptelor  noastre:  Iu­
        în  mare  parte  analfabeţi.  Dovadă,                                   birea de neam şi de ţară.
        că  a  trebuit  numai  o  adiere  a  vân­                                               *
        turilor  turburi  din  apus  şi  îndată                                   Avram  lancu  s’a  născut  în  anul
         creştetul  munţilor  apuseni  au  tre­
                                                                                1824  în  comuna  Vidra-de-sus  din
        sărit,  ca  .şi  când  el  ar  fi  prins  întâ                          părţile  Zărandului,  din  părinţi  ţă­
        vrăjita  adiere  revoluţionară.  Era  fi­                               rani.  Tatăl  său  Alexandru  lancu  se
        resc,  ca  aceasta  mişcare  să  por­
         nească  din  părţile  încercate  odată                                 îndeletnicia  ca  toţi  moţii  cu  ne­
                                                                                gustoria  vaselor  de  lemn,  din  care
         de  conştiinţa  independenţei  naţio­  Casa in care s’a născut Avram lancu,   a  putut  aduna,  cu  economia  lui
         nale  şi  economice  trezite  la  1784          in Vidra.              obicinuită o stare mai bunicică, care
         de  martirii  neamului  Horea,  Cloşca   „De  aci  înainte,  fraţilor,  numai
         şi  Crişan  cu  cinci  ani  înainte  de   de  mine  şv  de  împăratul  să  as­  l-a  ridicat  în  faţa  sătenilor.  Pe  deo­
                                                                                parte  situaţia  materială  mai  aleasă,
         ridicarea steagului „libertăţii, egali­  cultaţi  !“  $i  de  împăratul!  Sărmane   pe  de  altă  parte  deşteptăciunea  tot
         tăţii  şi  frăţietăţii“  între  oameni,  de   Iancule.  De  câteori  nu-ţi  vei  fi  adus   mai  accentuată  a  fiului  său  lancu,
         marea riaţiune franceză. Acolo unde  Tu  aminte  în  pribegia  Ta  bolnavă
                                                                                care  se  distingea  printr’o  inteligenţă
         bogăţiile  subsolului,  contrastau  în-  prin  codrii  aceia,  cari  cu  Tine  şi   deosebită  de  ceialalţi  fraţi  ai  lui,
         tr’un  mod  isbitor  cu  sărăcia  mo­  cu  fraţii  Tăi  dimpreună  aţi  dat  pu­
         ţilor  sărmani,  cari  vânturau  prin   terea  unei  nouă  epoci  de  asuprire   au  determinat  pe  bătrânul  părinte
         palmele  lor  obosite  firele  de  aur,   şi  aţi  întărit  fundamentul  unui  tron   să-şi  dea  copilul  la  învăţătură  şi  la
                                                                                şcolile  mai  înalte.  Astfel  lancu  a
         pentru  ale  depune  curate  în  punga  înecat  în  păcate,  ursit  de  soartă  să   cercetat  pe  rând  şcolile  din  Zlatna,
         usurpatorilor lacomi şi ticăloşi, acolo   se năruiască.
         s’a trezit mai mult indignarea, luând                                  Brad,  Abrud  şi  Blaj,  şi  în  urmă  fa­
                                                                                cultatea  juridică  şi  filosofică  din
         proporţiile  unei  entusiaste  lupte  de   Dar iar mă întorc şi zic : „Aşa-i   Cluj,  pentru  a  se  destina  carierei
         neatârnare.                        sufletul românului, blăjin şi ier­  advocăţeşti.  Intre  colegii  săi  se  dis­
                                            tător“. Şi tu ai iertat şi voi, falnic
                „Un glas ei mai aşteptă şi sar   erou al zilelor de glorie aţi iertat   tingea  printr’o  adâncă  înţelegere  a
                           [ca lupii’n stână  cu toţii insolenţa unui împărat şi   lucrurilor  şi  un  sentiment  naţional
                „Bărbaţi, bătrâni şi tineri din   a camarilei lui viţioase, care v’a   însufleţit,  fapt,  ce  i-a  creiat  destinul
                       [munţi şi din câmpii.  răsplătit şi pe voi şi neamul vostru   în  vremurile  acelea  de  frământări
           Şi  acest  glas  n’a  întârziat  să  ră­  întreg cu o nouă epocă de sclăvie,  sociale.
   1   2   3   4   5   6   7   8