Page 5 - 1922-17-18
P. 5

Nr. 17—18.                                  C  O  S  I N  Z  E A  N  A  '                       Pag. 261.

       târziu a auzit de tradarea lui Dragoş                                  teres  din  partea  stăpânirei  austriace.
       şi  de  omorârea  lui  din  partea  ro­                                Toporul  român  a  fost  lăsat  prada
       mânilor înfuriaţi.                                                      unei  sclavii  cu  mult  mai  îngrozi­
          Tradarea  lui  Dragoş  era  evi­                                     toare,  abătându-se  asupra  lui  toată
       dentă,  pentrucă  solia  acestuia  avea                                 ura duşmanilor noştrii de veacuri.
       de  scop  întârzierea  atacului  asupra                                    Marele erou naţional Avram lancu
       Abrudului,  pentru  a  lăsa  timp  co­                                  ale  cărui  minuni  de  vitejie  le  po­
       mandantului  ungur  Hatvany  să  so­                                    vestesc  astăzi  cântecele  legendare,
       sească  cu  trupele  lui  prin  surpr  li­                              drept* orice răsplată pentru măreţele
       dere.  lotradevăr  Hatvany  a  şi  sosit                                lui  fapte,  a  fost  înşelat  în  aşteptă­
       la  Abrud  cu  trei  tunuri  şi  1400  de                               rile  sale.  Poporul  căzut  într’o  nouă
       soldaţi  şi  dupăce  prinde  pe  pre­                                   şi  c  implită  robie,  iar  el  însuşi  sal­
       fecţii  Btiteanu  şi  Dobra  împreună                                   vatorul  tronului  Habsburgic,  insultat
       cu  alţi  fruntaşi  români  şi-i  închide,                              şi bătut de sbirii stăpânirii austriace.
       iar pe urmă îi omoară, trimite ordin                                    Amărât  în  sufletul  lui  de  ticăloşia
       la  lancu  la  Câmpeni  să  depună                                      aceasta  a  împăratului,  pe  care  I-a
       armele.                                                                 servit  cu  toată  credinţa  lui  sinceră,
                                                                               lancu  a  căzut  într’o  cumplită  des-
          Dragoş însuşi a provocat în ziua                                     uâdejde,  care  i-a  sdruncinat  facul­
       de  8  Mai  1849  pe  lancu  să  depună                                 tăţile  mintale  şi  i-a  atras  asupra
       armele. In faţa acestei situaţii lancu                                  sufletului  o  continuă  melancolie.  In
       s’a hotărât să atace Abrudul. El şi-a
       împărţit trupele în trei coloane aşe­                                   starea  aceasta  de  o  cumplită  sfâr­
                                                                               şelile  fizică  şi  intelectuală,  robit  în
       zate pe marginea drumului, ce duce                                      anumite  vremuri  de  mânia  perse­
       dela  Zlatna  la.  Abrud.  La-  dealul
       Stiurţ a aşezet pe vice-prefectul Si-                                   cuţiei,  lancu  îşi  petrecea  vremea
                                                                               prin munţii lui, buni şi sinceri tova-
       meon  Groza,  preot  în  Rovina;  mai
       jos  pe  Cernita  era  tribunul  Nicolae                                raş'de luptă, cântând din fluier câte-o
       Corcheş  şi  decurionul  Jambor,  iar                                   doină  pierdută.  Când  mintea  i-se
       pe  drumul  de  ţară  erau  aşezaţi  tr-                                mai  limpezea  i-se  părea,  că-şi  vede
                                                                               numai  umbra  făpturii  sale  de  odi­
       bunii Russu şi Aiudeanu.                                                nioară.
          In  flancul-stâng  era  pe  dealu­                                      Ce-i drept, că chipul său de altă
       rile  de  cătră  Roşia  tribunul  Mihai                                 dată  destul  de  robust,  luminat  de
       Andreica, iar  în faţa Abrudului tri­                                   blondul  pletelor  lăsate  libere,  să-i
       bunul Faur cu Buciumanii. La mijloc                                     joace  în  jurul  capului  său  frumos,
       se  găsea  părintele  Vlăduţ  şi  căpi­                                 cu  ochii  blânzi  şi  liniştiţi,  de  un
       tanul Ivanovici, Axente Severul ocupa          Avram lancu              albastru  senin,  se  mistuise  de  du­
       drumul ce duce la Dealu-Mare.
                                            in ultimii ani ai vieţii sale, dupăce luci­  rerea  şi  desamăgirea  imprimate  în
           Lupta  a  fost  foarte  îndârjită.   ditatea minţii i se întunecase, \ăzând că   sufletul  său  robit  de  ticăloşia  ome­
        Hatvanyi pierzând încrederea în vic­  jertfa de sânge a poporului nostru nu i-a   nească.
       torie  a  dat  ordin  să  se  împuşte  toţi   adus libertatea, pentru/care a luptat.  Şi  aşa  în  noaptea  de  10  spre
       românii  arestaţi,  iar  el  cu  câteva   manda  lui  Keményi,  Farkas  şi  unul   11  Septembrie  1872  la  orele  3  di­
       rămăşiţe  din  trupă  s’a  retras  în  că­  Forró.                      mineaţa  marele  erou  naţional  al
        ruţe spre Cerniţa înspre Brad.        Românii  lui  lancu  li-au  aţinut  neamului românesc, Avram lancu, a
           Românii  intrând  în  Abrud  şi   calea  la  Strâmtori,  doar  cu  vre-o  închis ochii pentru totdeauna.
       văzând  jafurile  şi  omorurile  înfăp­  mie  de  ostaşi.  In  ziua  de  8  Iunie   Corpul  lui  neînsufleţit  a  fost
        tuite de unguri, s'au năpustit asupra  s’a  pornit  atacul  ia  strâmtoarea  Bu-  aşezat  într’un  frumos  coşciug  în
        oraşului  şi  au  trecut  prin  sabie  tot  ceşuiui,  la  Ciuruleasa,  la  Vulcan  Ia  casa  lui  Ion  Simionaşiu  din  Baia-
        ce  a  întâlnit  în  cale,  Trădătorul   Sohodol  şi  apoi  la  Abrud.  Luptele   de-Criş,  iar  Ia  13  Septembrie  a
        Dragoş  prăsit  într’o  pivniţă  a  fost  se  ţin  lanţ  până  la  16  Iunie,  când   fost  aşezat  spre  vecinică  odihnă
        târât  şi  tăiat  în  bucăţi  .  în  piaţa   Keményi şi tovarăşii lui au fost puşi   in  cimitirul  din  Ţebea  Ia  umbra
        Abrudului.                         pe  fugă.  In  aceasta  zi  memorabilă  falnicului gorun al Iui Horea.
           La 18 Mai Hatvanyi s’a reîntors  trupele  lui  lancu,  ajutat  de  Axente   La  înmormântare  a  slujit  proto­
        din  nou  cu  2800  de  oameni  şi  4  Severul şi de prefectul Simeón Balint  popul  Bradului  Nicolau  Mihălţianu
        tunuri  dând  atacuri  cătră  Roşia  şi   au  atacat  cu  o  ultimă  energie  pe   ajutat  de  30  de  preoţi  îmbrăcaţi  în
        Cerna.  Românii  însă  i-au  măcelărit   ungurii  lui  Vasvári,  nimicindu-i  cu  odăjdii. Deşi nu se anunţase moartea
        pe toţi. Buciumanii lui Groza şi ai lui  desăvârşire la Fântânele.^    pe  care  autorităţile  ungureşti  voiau
        Vlăduţ  au  făcut  minuni  în  această   lncurând  armata  ungară  a  tre­  să  o  tăinuiască,  totuşi  vestea  a  pă­
        luptă.  Femeile  au  luptat  alături  cu   buit să depună armele la Şiria.  truns  repede  prin  comunele  vecine,
        bărbaţii.  Din  toată  armata  lui  Hat-   Astfel s’a încheiat unul dintre epi­  astfel  că  mai  mult  de  patru  mii  de
        vauyi’au  rămas  abia  câţiva  inşi,   soadele  cele  mai  eroice  ale  apărării   oameni  au  luat  parte  la  înmormân­
        cari au scăpat cu fuga. Văzând un­  noasrre  naţionale  şi  ale  jertfelor  de  tare,  formând  un  impozant  cortegiu
        gurii,  că  nu  pot  înfrânge  armata  sânge adusé de neamul nostru pentru   cu  mii  de  făclii  aprinse  alături  de
        lui  lancu,  care  zădărnicea  ocuparea  salvarea  tronului  habsburgic  de  pe­  marele  mort,  a  cărui  soarte  a  fost
        Bălgradului,  au  trimis  o  nouă  ar­  ricolul,  ce-1  ameninţa.  Durere,  ac­  atât de tragică.
        mată puternică de 15000 de oameni   ţiunea  noastră  eroică  a  fost  întâm­  La  groapă  au  vorbit  protopopul
        cu cavalerie şi^l9 tunuri, sub co-  pinată cu cel mai criminal desin-  Mihălţianu si advocatul Secula din
                                                                                          i
                                                                                    f


                                               V
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10