Page 6 - 1922-17-18

\

Pag. 262. C O S I N Z E A N A Nr. 17—18.

Baia-de-Criş, cari au fost în urmă barul Crai al Munţilor, marele erou „O Dacie nouă iar să ridicăm.“
traşi la răspundere de autorităţile naţional Avram lancu, care a trăit Vremea a sosit, mai curând, decât
ungureşti. Asemenea a fost supus şi a suferit pentru neamul său. au crezut duşmauii noştrii. E de
unor absurde persecuţiuni şi Si­ „Dormi etern în pace eroule mare, datorinţa fericitei generaţii de astăzi
gismund Borlea, primnotarul jude­ „Căci de a 'fa umbră unguri, să cinstească dupâcum se cuvine
ţului Zarand, sub a cărui îugrijire [se temi memoria acelora, cari au grăbit so­
s’a făcut înmormântarea. sirea acestor vremuri.
Căci veni-va vremea, ziua-sfân-
Astfel şi-a încheiat viaţa legen- tă’n care, Gh. St.

Craniul poetului Petofi

ln legătură cu serbările come­ roul doctorului o căpâţină de mort, miliară în legătură cu poetul Pe­
morative dela Sighişoara înfăţişăm despre care însă Reichenberger nu tofi. D-l Carol Fischer, funcţionar
cetitorilor acestei reviste fotografia voia să între în discuţii cu nime­ la procuratura regească din Sibiu,
craniului poetului maghiar Petofi. nea. Vădit îi era neplăcută această citind un număr al revistei „Vasâr-
Acest craniu se păstrează în muzeul chestiune. Şi tresăria cu un fel de napi Ujsâg“ din Budapesta, în care
de ştiinţe naturale al şcoalelor ro­ teamă, ori de câte ori era interogat publicistul Kery Gyula tipâria nişte
mâneşti dela Blaj. asupra originii ei... scrisori ale lui Petofi, se hotâreşte
Povestea acestei relicve preţioase Mai târziu, după ani îndelungaţi să iasă în vileag cu o tradiţie a
este foarte interesantă si ea a făcut de practică, dociorul Reichenberger familiei sale şi îi scrie lui K£ry că
într’o vreme mare vâlvă în lumea părăseşte Blajul şi se strămută la Blajul este în posesiunea unei re­
ungurească. Insuş guvernul dela Bu­ Budapesta, tinde mai trăieşte retras licve de mare preţ: insăş căpăţina
dapesta a intervenit atunci pe lângă lui Petofi.
Mitropolia Blajului, ca să admită In urma acestei destăinuri, Kery
cercetări de specialişti asupra că- vine la Blaj din partea „Societăţii
păţinei, cari, făcându-se, n’au putut Petofi“ şi vrea să ducă craniul la
să desmintă autenticitatea ei. Budapesta, dupăce mai ’nainte fu­
Marele poet al Ungurilor a dis­ sese aici d. Fischer care a încercat
părut dintre cei vii în luptele dela să sustragă căpăţina în schimbul
Sighişoara din 30 Iulie 1849. O unui vultur împăiat. Insă nici d.
versiune susţine, că Petofi s’ar fi Fischer, nici K£ry nu pot să aibă
înecat într’o mlaştină, ascunzându-se craniul. Blăjenii deschid ochii şi
de austrieci. Fapt e, că din ziua sunt cu grijă. Atunci intervine gu­
aceea i s’a pierdut urma. Şi oricâte vernul unguresc, cerând craniul pen­
silinţi au depus admiratorii lui mai tru o expertiză la institutul antro­
târziu, nici un seinn despre PctMi pologic din Budapesta. De data
nu s’a mai aflat. Asta până în anul asta Mitropolia Blajului admite trans­
1901, prin luna Noemvrie,' când o portarea relicvei, însă trimite doi
destăinuire senzaţională resuscitează profesori ai liceului eu dânsa, că­
dispariţia lui Petofi şi indreaptă rora li se dau cele mai riguroase
toate privirile spre... Blaj ! Craniul poetului maghiar Petofi, instrucţii, ca să nu se despartă nici
care se găseşte in muzeul din Blaj.
Şcoalele româneşti din Blaj aveau Nu de mult Ungurii au serbat 100 pe-o clipă de preţiosul obiect. Şi
prin anii 1860—1889 un medic- de ani dela naşterea marelui poet. profesorii blăjeni se conformează
chirurg de origine vicneză, pe doc­ întocmai.
torul Reichenberger, care fusese în până în 1895, când moare. Murind, Sosită la Budapesta, căpăţina e
campania anilor 1848—49 medic a dus cu sine în mormânt amănun­ cercetată de dr. Semayer Wilibald
de regiment în armata austriacă, in tele tainei cu căpăţina dela Blaj, şi de dr. Iszlay J6zsef, specialişti.
aceasta calitatea a fost prezent in pe care o donase muzeului sub ti­ Dânşii nu pot să declare altceva
lupta dela Sighişoara, asistând toc­ tlul: Căpăţina unui ofiţer rebel din decât că craniul e al unui bărbat
mai la îngroparea căzuţilor, făcută 1848. * tânăr între 22—35 ani, care n’a
de trupele baronului von Heydtc, de fost îngropat niciodată. Şi că din­
care se ţinea şi regimentul docto­ Faptele expuse până aici, nu pu­ tele carin srângse potriveşte întoc­
rului Reichenberger. teau să conducă nici fantazia cea mai cu amintirile contimporanilor
Dela Sighişoara chirurgul Rei­ mai aprinsă- spre marele dispărut al despre acelaş dinte al poetului Pe­
chenberger s’a întors cu o câpă- Ungurilor din 30 Iulie 1849. Blâ- tofi. Conglăsuesc şi fruntea, oasele
ţină de mort pe care o ferea însă jenii tratau căpăţina din posesiunea jugale şi întreagă forma căpăţinei.
de ochii cunoscuţilor săi şi n’au lor ca pe-un simplu obiect de in­ Rezultatul cercetărilor şi afirma-
putut să o vadă atunci decât doar’ tuiţie antropologică, fără să bănu­ ţi uni le familiei lui Reichenberger,
membrii familiei sale. Lămuriri asu­ iască nimic despre aventurioasa ei produc la Budapesta o discuţie ve­
pra ei nu era dispus însă să dea origine. hementă. O seamă de ziare admit
nici celor mai intimi prieteni ai săi. Insă în anul 1901 valul neguros posibilitatea autenticităţii, altele o
In 1860 Reichenberg vine la al trecutului e desfăcut, întâmplător neagă cu înverşunare. Acestea sunt,
Blaj şi face pe medicul şcoalelor tocmai de un nepot al doctorului fireşte, celea şoviniste, în frunte cu
de aici. Cât a stat în Blaj, pacienţii Reichenberger, care a crezut opor­ „Magyar Orszâg“. Nu vreau să ad­
săi puteau să vadă statornic pe bi­ tun să descopere o mare taină fa­ mită, nici veracitatea unei scrisori