Page 4 - 1922-17-18
P. 4

4
             Pag. 260.                                C  O  S  I  N  Z  E  A  N     A                      Nr. 17—18.













































                                                    Andreiu Bârseanu pe catafalc.“
                  Regretatul preşedinte al Asociaţiunii din Sibiiu a avut o înmormântare foarte frumoasă, la care au luat par e de- '
                  legaţi din toate colţurile ţării. Trupul neînsufleţit al defunctului a fost pus pe catafalc în Catedrala din Sibiu şi
                                            sicriul lui a fost împodobit cu o mulţime de cununi.
               Anul  1848  l-a  găsit  pe  Iancu  la  Tomii  1848,  la  care  a  luat  parte   domnia  austriacă  erau  tot  mai  în­
             Oşorhei, unde făcea practică de can-  între  alţii  marele  tribun  al  popo­  dârjite  şi  tot  mai  îndârjită  era  şi
             celist  împreună  cu  alţi  tineri,  în   rului  A.  Papiu,  Simeon  Bămuţiu,  pornirea  lor,  de  a  ne  îngenunchia
             aşteptarea  cenzurei  de  advocat.  Aci   Iancu,  Axente  şi  o  mulţime  de  şi  â  ne  ţinea  în  sclăvie.  Începutul
             tinerimea  noastră  s’a  isbit  întâîaş  fruntaşi  ai  neamului  nostru.  In   anului  1849  ne-a  arătat  adevăratele
             dată  de  adevărata  îndărătnicie  a  aceasta  întrunire  s’a  hotărât  ţinerea   intenţii  ale  maghiarimei.  Regimen­
             asupritorilor  noştrii,  cari  ţineau  să  cât  mai  grabnică  a  unei  mari  adu­  tele  ungureşti  au  început  a  .  părăsi
             ne  lase  şi  pe  mai  departe  în  lan­  nări  naţionale  cu  delegaţi  din  toate  garnizoanele  austriace  pentru  a
             ţurile  iobăgiei,  cu  toate  vânturile   unghiurile  ţârii.  Adunarea  a  fost  sări în ajutorul „patriei în pericol“.
             de  libertate,  ce  suflau  dinspre  apus.  fixată  pe  ziua  de  3/15  Mai  1848,   Avram  Iancu,  dibăcind  semnele
             Astfel  odată  cu  pornirea  agitaţiei   pe  prundul  Blajului,  care  a  luat  de  vremii  a  strigat  moţilor  săi  memo­  *
             de  independenţă  a  Ungariei  susţi­  atunci numirea „Câmpul Libertăţii“.  rabilele  cuvinte:  .  „De  aci  înainte
             nută  de  acţiunea  dela  Budapesta  a   Adunarea dela Blaj * a fost ho­  numai  de  mine  şi  de  împăratul  să
             tinerilor unguri în frunte cu Kossuth,  tărâtoare  pentru  ţinuta  noastră  po­  ascultaţi.“
             omul  practic  al  faptelor  şi  Petofi   litică.  Marele  cuvântător  Simeon   In  timpul  acesta  Kossuth,  care
             idealistul,  începe  a  se  agita  şi  ten­  Bămuţiu,  în  discursul  său  istoric  decretase  independenţa  Ungariei,  cu
             dinţa  de  unire  a  Ardealului  cu   a  arătat  necesitatea  pentru  salvarea  gânduri  şirete  sau  sincere,  în  orice
             Ţara  Ungurească.  Tinerimea  ma­  noastră,  de  a  prinde  armele  împo­  caz  însă  cu  scopul,  de  a-şi  asigura
             ghiară  dela  Oşorhei  a  şi  înaintat  triva asupritorilor noştrii.   liniştea  din  partea  românilor  a  tri­
             guvernului  central  dela  Budapesta   Ardealul  s’a  împărţit  atunci  în   mis  la  Iancu  pe  deputatul  român
             o  adresă  în  acest  sens,  încolţân-  legiuni sub conducerea unui prefect.  din  dieta  din  Budapesta,  Dragoş,
             du-se  în  acelaş  timp  cu  colegii  lor  Prima  legiune,  a  Câmpenilor,  din   în  asigurarea,  că  e  dispus,  să  dea
             români,  cari  le  opuneau  o  vehe­  Munţii-Apuseni,  a  fost  încredinţată   Românilor toate drepturile în schim­
             mentă rezistenţă. începuturile acestea  lui  Iancu.  îndată  după  primirea  co­  bul  neutralităţii  sau  a  unui  modest   *
             de  trezvie  naţională  a  ungurilor  au   mandai,  Iancu  s’a  retras  în  munţi   ajutor.  Solia  aceasta  a  fost  întâm­
             hotărât  pe  români  să  se  organizeze  pentru  organizarea  oştirilor  sale,   pinată  de  mulţi  cu  neîncredere.
             şi  să  ia  o  ţinută  ostilă  tendinţei  de   cu  care  mai  târziu  trebuia  sa  ţină   Mulţi  însă  credeau  în  sinceritatea
             alipire  a  Ardealului  la  Ungaria.  S’a  piept duşmanului.           promisiunilor  Iui  Kossuth.  Intre
             şi convocat la propunerea lui Iancu,   In  timpul  acesta  frigurile  eman­  aceştia* era şi Iancu, care întradevăr
             o întrunire la Blaj pe Dumineca    cipării  poporului  maghiar  de  sub  a fost foarte îndurerat când mai
   1   2   3   4   5   6   7   8   9