Page 8 - 1922-17-18
P. 8

Pag. 264.                          - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - -  Nr. 17—18

              care  apare  într’un  milion  şi  jumă­  cliffe,  care  primise  şi  titlul  de  vi-  neşti  a  întărit  furoarea  germană
              tate  de  milion  de  exemplare.  Pe   conte,  în  urma  meritelor  şi  servi­  prin  crearea  jurnalului  „Anti-North-
               urmă  a  scos  alte  două  gazete  cu   ciilor  aduse  ţării  în  timpul  războiu­  cliffe“ şi prin scoaterea unei medalii
               reputaţie  mondială  „Weekly  Di-   lui,  a  luat  direcţia  propagandei  în   a  urei,  .  caracteristică  răsboiului
               spatch“  şi  „Daily  Mirror“,  acesta   ţara  inamică.  înconjurat  de  ziarişti   german.
               din  urmă  ilustrat.  In  1907  a  luat  în   de  seamă  şi  prieteni  devotaţi,  cum   După armistiţiu a îmbrăţişat po­
               stăpânirea  sa  şi  cel  mai  mare  ziar   au  fost  Steed,  directorul  politic  al   litica  unirii  popoarelor  Ententei,
               din  lume,  „Times“,  căruia  i-a  creiat   lui „Times“, scriitorul Şeton Watson   luând atitudine făţişă împotriva spi­
               o extraordinară reputaţie.          (Scotus  Viator)  cunoscut  şi  nouă  ritului tolerant al lui Lloyd George.
                                                   de  pe  vremea  prigonirilor  maghiare,   A  fost  un  mare  iubitor  al  călă­
                  Adevărata  forţă  a  acestui  titan
               al  presei  s’a  văzut  cu  prilejul  răz­  ca  un  mare  apărător  al  naţiunilor  toriilor. In 1921 a întreprins ultimul
               boiului,  când  a  stăpânit  întreaga   oprimate  din  fosta  monarhie  austro-  său drum în jurul globului.
               opinie  publică  a  Marei  Britanii,   ungară,  Lepeer,  unul  din  secretarii   Pentru  meritele  lui  deosebite  în
               angajându-o  în  direcţia  în  care  do­  primului  ministru  şi  alţii;  North­  arena  vieţii  publice  engleze,  a  fost
               rea  el.  Amic  devotat  al  Franţei  şi   cliffe  s’a  dovedit  ca  un  abil  făuri­  nobilitat  cu  titlul  de  lord  şi  în
               duşman  neîmpăcat  al  sclăviei,  pe   tor  de  intrigi  şi  demoralizator  al   urmă de viconte.
               care  Germania  imperialistă,  căuta   al  opiniei  publice  duşmane.  In  câ­  Lordul Northcliffe moare în vârsta
               să  o  imprime  lumei  întregi,  lordul   teva  luni  propaganda  în  ţările  ina­  de abia 57 de ani.
               Northcliffe  acest  uriaş  al  puterii  de   mice  a  fost  adânc  simţită  şi  n’a  în­  Cu  el  dispare  unul  dintre  cei
               restâlmăcire  a  situaţiei,  al  forţei  de   târziat  mult,  ca  aceasta  propagandă   mai distinşi slujitori ai pressei, ade­
               înfierbântare  a  masselor  s’a  ridicat   să  dea  lovitură  de  moarte  adversa­  văratul „Napoleon al jurnalismului“,
               cu  toată  tăria  talentului  său  alături   rului,  provocând  totala  lui  prăbu­  dupăcum l-a întitulat încă dela 1913,
               de  Franţa  şi  Belgia,  cuprinse  de   şire.  Aceasta  operă  grandioasă,  care   unul dintre marile ziare parisiane.
               spaima  invaziei  şi  a  barbariei  teu­  ucidea fără să facă victime ome-                       Gh. St.
               tone.  Prin  forţa  lui  agitătoare  a
               ştiut  să  pornească,  să  întreţină  şi   îmblânzirea animalelor sălbatice
               alimenteze  atmosfera  războinică  a
               Angliei  împingând  guvernele  brita­  Grădinile  zoologice  prezintă  as­  profesorului Dr. Gebbing, unul din­
               nice  la  sacrificii  tot  mai  mari  de   tăzi un deosebit interes pentru creş­  tre  cei  mai  de  seamă  specialişti
               oameni  şi  de  materiale.  Lui  i  se   terea  şi  îmblânzirea  animalelor  săl­  germani.  Innainte  de  război  grădina
               datoreşte  de  asemeni  angajarea   batice.  Ţările  apusului  şi-au  dat  zoologică  din  Lipsea  avea  o  serie
               Americei  în  cauza  comună,  făcând   seama  de  marea  însemnătate  a  ace­  întreagă  de  animale  din  genul  pi­
                minunea  de  a  vedea  din  americanii   stor  grădini  din  punct  de  vedere   sicilor. In deosebi leii, erau în mare
                negustoroşi  şi  materialişti,  unii  din-   al  ştiinţelor  naturale,  a  apropierii   număr  reprezentaţi)  De  însemnătate
                re  cei  mai  \bili  şi  însufleţiţi  lup-   cât mai  intensive  a cunoaşterei fau­  pentru  creşterea  animalelor  sălba­
                ători ai*marelui război.           nei  şi  florei  globului  pământesc.   tice  este  alegerea  animalelor  de
                   Criticilejlui severe * în ‘ ce pri­  Una  dintre  cele  mai  mari  grădini   prăsilâ  fie  la  cumpărare, fie  cu  pri­
                                         r
               veşte  acţiunea  prea  moale  a  gene-   de  acest  gen  este  fără  îndoială  cea   lejul  prinderii  lor  în  pădure.  De
                ralissimului lord Kitschener, de care   dint Lipsea, pusâţjsub conducerea  asemenea  personalul  însărcinat  cu
               au  avut  să'fse  plângă  şi  francezii,                                îngrijirea  lor  trâbuie  să  aibă  multă
               i-au  atras  şi  mânia  publicului,  care                               experienţă.  PaznicuPFischer  şi  so­
               nu  se  deprinsese  încă  cu  ideea  u-                                 ţia  lui  s’au  devotat  [cu  desăvârşire
               nui  război  pe  moarte  şi  pe  viaţă.                                 creşterii  acestor^fanimale,  în  gră­
               Astfel un articol al lui din Aîai 1915                                  dina din Lipsea. *
               în  chestia  muniţiilor  pubbcat  în                                        Pentru  a  asigura  rezultate  bune
                „Daily  Mail“  a  revoltat  publicul,                                  în  creşterea  oricărui  animal  sălba­
               care  a  ars  gazeta  în  piaţă,  pentru                                tic  e  necesară  o  îngrijire  specială
               că  lordul  Kitschener,  criticat  în  n-                               a  mamelor.  Ele  vor  fi  închise  cu
               cest  articol,  era  foarte  simpatic  pa-                              8—14  zile  înainte  de  a  făta  în  ne-
               turei războinice.                                                       şte  colivii  închise,  pentru  a  le  feri
                   Despre puterea publicistică a lui                                   de  prezenţa  jicnitoare  a  publicului.
               Northcliffe vom aminti, că în Martie                                    Leoaicele  poartă  108  zile,-  tigroai-
                1916  după  ce  a  asistat  la  o  mare                                cele 105, leopardele 93 —95 de zile.
               bătălie  îndreptată  de  nemţi  împo­                                   Fătatul-e  lesnicios,  ca  de  altcum  la
               triva  Verdunului,  a  scris  în  aceeaşi                               toate  pisicile.  Numărul  puilor  e  <ie
               seară  un  articol  trimis  la  3000  de                                2  5. Ei sunt mici neajutoraţi şi
               ziare  aliate  şi  neutre,  în  care  de­                               orbi.  La  nouă  zile  li-se  deschid
               clară,  că  „Verdunul“,  considerat  de                                 ochii.  Primele  zile  sunt  de  impor­
               nemţi  cheia  cuceririi  Parisului,  nu                                 tanţă  pentru  desvoltarea  lor  ulte­
               va  fi  cucerit  de  duşmani  niciodată.                                rioară.
               Aşa a şi fost. In Iunie 1917, marele                                    ^  Leii  încă  au  mame  rele,  cari  re­
               jurnalist  a  acceptat  să  dirijeze  în                                fuză  puii,  nu-i  îngrijesc  şi  nu-i  lasă
               Statele  Unite  misiunea  engleză,  în                                  să  sugă.  In  cazul  acesta  puii  sunt
               strânsă  înţălegere  cu  cea  franceză         Dr. Gebbring,            luaţi  dela  mamă  şi  daţi  la  alte
               condusă de André Tardieu.        ţ ^Directorul gradinei ¡zoologice" dinţ^Lipsca,  animale  potrivite  şi  ţinute  anume
               i  In] Februarie 1918, lordul North-     in tovărăşia unui leu de l /* ani.  pentru acest şcop. ...In, deosebi
                                                                           1
                IMl
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13