Page 2 - 1923-06
P. 2

Pag. 90                    - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—IV. 1923

                                            Ceva despre cultură


                                                          de Gavril Todică

                —  Ce e cultura?                  numai  cazul  medicului  din  La  ja­  Mojicul:  Să  mă  ia  dracul  dacă
                —  Mulţi,  şi  mai  ales  multe,  rc-  lousie  du  Barbouillé  („Gelosia  mo­  trag la îndoială, dar ascultaţi-mă.
              stesc  cu  buzele  acest  cuvânt  fără  să  jicului“) scena 11 :          Doctorul:  5°.  Fiindcă  sunt  cinci
             ştie  adevărata  lui  semnificaţie.  In   Mojicul:  (întâlnind  pe  medicul   universale:  genul,  specia,  diferenţa,
             general,  se  confundă  cu  instrucţia,   pe  stradă)  Am  venit  să  Vă  rog  de   proprietatea  şi  accideuţa,  fără  de
              cu  ştiinţa  de  carte,  pe  când  în  rea­  un lucru important.        cunoaşterea  cărora  nu  putem  face
              litate  ştiinţa  poate  fi  tot  aşa  de  di­  Doctorul:  Trebue  că  eşti  foarte   nici  un  raţionament  bun  şi  cum  eu
              ferită  de  cultură  cât  de  diferită  e   rău  învăţat,  foarte  bădăran,  foarte  mă  servesc  de  ele  cu  avantagiu  şi
              biblioteca  unei  universităţi  de  orga  necioplit,  amicul  meu,  agrăindu-mă   le  cunosc  utilitatea  —  sunt  de  cinci
              unei  catedrale;  pe  cât  de  diferiţi   pe  stradă  fără  să-ţi  iai  pălăria,  fără   ori doctor.
              pot  fi  doctorii  în  filosofie  de  ade­  să observi rationem loci, temporis et   6°. Fiindcă numărul şase este nu­
              văraţii  filosofi  nedoctori.  In  viaţa  persohae,  şi  începând  cu  un  discurs  mărul  muncii  şi  cum  eu  muncesc
              zilnică  putem  afla  destui  „savanţi“   slab  digerat,  în  loc  să-mi  zici  :  fără  răgaz  pentru  gloria  mea,  sunt
              oameni  de  nimic  şi  ţărani  analfa­  Salve  vel  salvus  sis,  doctor  docto-   de şase-ori doctor.
              beţi  cu  „inimă  de  aur“.  Cineva   rum  eruditissime!  Ei,  cine  crezi  că   7°. Fiindcă numărul şapte este nu­
              poate  să  aibă  şapte  diplome  de  sunt?                              mărul  fericirei  şi  cum  eu  am  cuno­
              şcoale  înalte  şi  sentimentele  cele   Mojicul:  Zău,  scuzaţi-mă,  sunt  ştinţă  perfectă  de  tot  ce  ne  poate
              mai  josnice:  nu  vom  putea  afirma   foarte  zăpăcit  şi  nu  cugetam  la  ce   face  fericiţi  şi  de  fapt  sunt  fericit
              că  e  om  de  adevărată  cultură.  Cu­  făceam  dar  ştiu  prea  bine  că  eşti   cu  talentele  mele,  îmi  pot  zice  mie
              tare  Doamnă  poate  fi  absolventă  de   un om galant.                 însumi: O ter quaterque beatum j
              patru  clase  medii  şi  încolo  zăpăcită   Doctorul:  Ştii  tu  de  unde  vine   8 .  Fiindcă  numărul  opt  este  nu­
                                                                                         n
              de  toate  fumurile  „aristocrate“,  or­  cuvântul om galant?           mărul  dreptăţii  în  urma  egalităţii
              goliu  şi  vanitate  pentruca  acasă  să                                ce  se  află  în  el,  iar  dreptatea  şi
              fie  adevărată  „sgripţoroică  şi  scor­  Mojicul:  Că  vine  delà  Ploeşti  ori   prudenţa  cu  care  măsur  şi  cântă­
              pie“  pentru  familie.  Nu  vom  putea   delà Piteşti nu mă doare capul.  resc  eu  toate  acţiunile  mele,  mă  fac
              afirma  că  e  cultă.  Incomparabil  mai   Doctorul:  Să  ştii,  că  cuvântul  om   de opt-ori doctor.
              cultă  e  „absolventa  de  patru  clase   galant  vine  delà  eiegant.  Luând  pe   9°.  Fiindcă  sunt  nouă  muze  şi  eu
              primare*,  cu  bună  judecată  la  cap,   g  şi  a  din  ultima  silabă,  ne  dă  ga.   sunt pe placul tuturora.
              bună  menageră  şi  adevărată  condu­  Apoi  luând  pe  /,  adaogând  un  a  şi   10°  Findcă  putând  trece  numărul
              cătoare  a  casei  şi  familiei,  ce  i-a   ultimele  două  litere  avem  galant  la   de  zece  fără  să  repetăm  pe  ceialalţi
              dăruit-o soartea.                   care  mai  punem  omul  şi  avem  om   şi  cum  el  este  un  număr  universal:
                Exemple  şi  cazuri  tipice,  cunoa­  galant.  Dar  încă  odată,  cine  crezi   astfel  când  m-au  aflat  oamenii  pe
              ştem şi cunosc toţi cetitorii.      că sunt eu?                         mine,  au  aflat  un  doctor  universal.
                Un  amic  îmi  istorisia  mai  zilele   Mojicul:  Cred  că  eşti  un  doctor,   Eu cuprind în mine pe toţi doctorii.“
              trecute apropos de pastramă:        Dar  să  Vă  spun  ceva  de  năcazul,   După  aplicaţii  de  aceste,  bietul
                „Astăzi  nu  o  mai  pot  consuma.   ce m’a îndemnat să Vă agrâesc. Veţi   mojic,  care  căuta  un  leac  contra
              Nu  numai  din  cauza  sărăturei,  ci  şi   ştii că...                  geloziei  ce-1  tortura,  ne  apare  mai
              din  a  unei  amintiri  proaste.  Eram,   Doctorul: Să ştii tu, din capul lo­  simpatic  decât  fanfaronul  şi  gura­
              acu-s  douăzeci  de  ani,  pe  la  Stri-  cului, că eu nu sunt numai odată doc­  livul doctor.
              hareţ  într’o  societate  de  câţiva  inşi,  tor,  ci  sunt  odată,  de  două-ori...  de   In  Femeile  savonte  avem  iarăş
                                                                  o
              la masă. Mâncarăm tocmai ceva pa­   zece-ori  doctor.  I   Pentrucă  unita­  două tipuri.
              stramă,  când  văd  pe  un  domn  de  tea  fiind  baza,  fnndamentul,  temelia   Armanda  se  avântă  în  regiunile
              alături că-şi apasă obrajii şi-şi scoate  şi  primul  din  toţi  numerii:  astfel  şi  înalte ale filosofiei dispreţuind râvna
              afară  fălcile...  adecă  dantura  artifi­  eu sunt primul din toţi doctorii, doc­  spre întemeiare de familie cum râv­
              cială  complectă.  Mă  înfiorai.  Mă  tul  docţilor.  2°  Findcă  două  facul­  neşte  sora-sâ  Henrieta,  care-i  zice:
              cuprinse  greaţa.  Mi-se  răscoli  întreg  tăţi  sunt  necesare  pentru  cunoaşte­  „La  etatea  mea,  ce  putem  face  mai
              stomacul.                           rea  perfectă  a  tuturor  lucrurilor  :   bun,  decât  să  atragem,  sub  titlu  de
                „De  atunci  mi-se  face  rău  de  câ-  simţul  şi  priceperea.  Şi  cum  eu  sunt   mire,  o  fiinţă  care  ne  iubeşte  şi  pe
              teori \ orbim de pastramă“.         numai  simţ  şi  pricepere,  e  lămurit  care  o  iubim,  iar  din  unirea  aceasta
                Ei  bine,  acest  domn  nu  era  om   că sunt de două-ori doctor.     să  ne  croim  o  viaţă  nevinovată?
              prost. Dar fost-a el de conduită ire­  Mojicul: De acord. Fiindcă...    Oare  nu  are  farmec  deslegarea  fe­
              proşabilă  între  comeseni?  Poate-se   Doctorul:  3°  Fiindcă  numărul  trei   ricită a acestui mod?
              numi  cultură  atitudinea  necuviin­  este  al  perfecţiei,  după  Aristot  şi   Armanda:  —  Doamne,  cât  de  pe
              cioasă  a  unui  om,  care  îţi  inspiră  cum  eu  sunt  perfect,  precum  per­  jos  îţi  planează  spiritul,  dacă  nu
              desgust  pe  zeci  de  ani?  Las  răs­  fecte  sunt  şi'  toate  lucrările  mele,   vezi  plăceri  mai  înalte  decât  m°na-
              punsul în grija cetitorilor şi mai ales  se înţelege că sunt de trei-ori doctor.  giul,  un  idol  de  bărbat  şi  mutre  de
              a  cetitoarelor,  cari  confundă  cultura   Mojicul: Ei bine, domnule doctor...  copii!  Dar  ia  de  exemplu  pe  mama,
              cu numărul anilor petrecuţi pe băn­   Doctorul:  4°.  Findcâ  filosofía  are  îţi  înalţă  dorinţele  la  lucruri  mai
              cile şcoalei.                       patru  părţi:  logica,  morala,  física  şi   mari  dispreţuind  sensualitatea  şi
                Alte exemple clasice ni-le dă ne­  metafísica  şi  cum  eu  le  posed  pe   materia.
              muritorul Molière în numeroase piese  toate  patru,  fiind  perfect  versat  în   Henrieta:  —  Cerul,  cu  a  lui  rân-
              de  ale  sale.  Citez,  la  întâmplare,  ele, sunt de patru-ori doctor.  duialâ atotputernică, ne creiază pen-
   1   2   3   4   5   6   7