Page 3 - 1923-06
P. 3
25—IV. 1923 ------------------------------ ----------- C O S I N Z A E N Á - - - - - ...... ............ ............ ' " Pag. 91
tru diferite lucruri. Nu tot natul prinde, soro, că nobilul ei geniu nu toarea muncă şcolară măestrul se
poate fi filosof. Dacă spiritul tău e s’a dedicat totdeauna filosofiei.“ distrează scobind cu dalta cine ştie
născut spre elevaţii, la cari savanţii De prisos să mai continuăm ci ce instrumente de artă, cari vor
îşi urcă speculaţiile — al meu abia taţiile. Am putea combina din ele forma poate gloria viitorilor virtuoşi.
poate umbla pe pământ restrângân- volume întregi aratând civilizaţia Peretele este frumos decorat cu
du-se la grijile mărunte. Să nu în falsă, cultura superficială. vioare lucrate de dânsul. Spuneau
vinuim cerul pentru rânduelile lui violiniştii de meserie din localitate,
juste, ci să ascultăm de îndemnul Cultura adevărată isvoreşte din al căror furnisor este, că meşterul
instinctelor noastre. Tu rămâi în re sentimente curate şi numai se în Chitta are un deosebit talent în lu
giunile înalte ale filosofiei, în timp tăreşte prin cultura minţii, prin ştiinţa crarea vioarelor, cărora ştie să le
ce spiritul meu, ţinându-se pe jos, de carte, prin anii de şcoală, pre dea o formă artistică şi să le in
va gusta farmecul pământesc al că cum pomul se nobilitează prin al spire — par’că — un sunet de o
sătoriei. Astfel, în pornirile noastre, toire, curăţire şi alte lucrări de „cul rezonanţă duioasă.
de sens contrar, noi amândouă vom tură“. Dacă isvorul de sentimente Cât despre dânsul, îmi spunea,
imita pe mama; tu ca suflet şi ten şi idei al omului — este tulbure dându-mi unele explicaţiuni în ma-
dinţă; eu ca simţ şi plăcere; tu ca dela origine, toată civilizaţia ulte nuarea daltei:
produs spiritual şi lumină; cu ca rioară va fi numai un strat de spo — „Am să mor şi duc cu mine
materie. ială superficială, care se va destrăma în groapă arta acestei meserii“.
la cel dintâi vânt ploios de toamnă. Intr’adevăr, destoinicul măestru
Armanda: — Când vrei să imitezi
pe cineva, trebue să-i imitezi cali Nu ne putem entusiasma de cul dela Bistriţa este — cred — primul
tăţile bune. Nu o poţi, soro, lua de tura aceasta. Nu o reclamăm. In lo român care a îmbrăţişat cu atâta
model pentru a tuşi şi a scuipa ca ea. cul ei preferim de o mie de ori căldură atractivă meseria de lucră
Henrieta: — Dar tu nu ai fi ceeace viaţa simplă, luminată de mintea tor de vioare. Atelierul acela ori
te mândreşti, dacă mama ar fi avut sănătoasă şi bunul simţ nealterat cât de modest, este un indiciu de
numai calităţi frumoase. Si bine-ţi de rafinăria socială. bogăţia însuşirilor, cari zac neex
ploatate în firea poporului nostru.
O încurajare din partea oficiali
tăţii ar porni un curent favorabil în
direcţia acestei frumoase îndelet
Iuliu Chitta niciri şi ar creia un nou isvor de
bogăţie naţională, prin întemeierea
Un destoinic măestru de vioare
de mici ateliere industriale în a-
cest gen.
întâmplarea a făcut, să întâlnesc nobil de îndrumător în câmpul cul-
Dar au miniştrii noştri vreme să
într’o călătorie în oraşul săsesc Bi- turii noastre naţionale, se ocupe cu astfel de lucruri, când
striţa, de pe malul Bistriţei-române Şcoala românească a avut în acest
pe harnicul institutor d. Iuliu Chitt*y' modest şi sârguincios fiu al nea- în Dealul Metropoliei şi pe stră
care în decurs de câteva decenii mului unul dintre stâlpii ei cei mai zile Capitalei se joacă cel mai odios
film, înregistrat de istoria noastră
şi-a îndeplinit cu prisosinţă rolul rezistenţi. Deşi a trecut astăzi de politică?
frumoasa vârstă de 60 de
ani, d. Chitta n’a părăsit încurajarea i-o face tot instinc
încă catedra, ci cu persis tul lui de artist, secundat de vor
tenţă, care-i face onoare bele domoale şi cuminţi ale unei
îndurând dificultăţile unei soţii credincioase, o femee frumoasă
vârste, înaintate îşi păs şi luminată ca chipul albit al Car
trează locul de luminător men Sylvei. Într’o altă ţară un ast
al tânărelor noastre vlăstare, fel de talent şi-ar fi câştigat de
tocmai într’o epocă, când mult admiratori în toate straturile
avem mai multă lipsă de societăţii şi modestul atelier din
astfel de elemente. bucătărie s’ar fi transformat într’o
Dar ce m’a mirat îndeo vastă fabrică de vioare, care să
sebi în activitatea acestui înalţe în cinste industria noastră na
bătrân vioiu, sănătos şi.ve ţională. Şi ar fi dureros, să se rea
sel, a fost destoinicia, cu lizeze bănuiala inâestrului, că o
care mănueşte dalta, pen să îngroape cu dânsul talentul lui
tru a scobi vioare de tot atât de rar în mijlocul poporului
felul din preţiosul lemn de nostru şi cu toate acestea atât de
rezonanţă. Intr’un atelier, apreciat. St.
care-i ocupă jumătate bu
cătăria din locuinţa sa mo
destă dela marginea ora
şului se găseşte instalată
o masă de strung, la care
harnicul măestru dibueşte
pe îndelete cu dalta la ori-
ginalulşi distractivul lui meş
teşug. Ceasuri întregi — de
Maestrul de vioare Chitta, în atelierul său. recreaţie — după obosi-
