Page 7 - 1923-06
P. 7
25—IV 1923. C O S I N Z E A N A - Pag. 95
Centenarul naşterii lui Ernest Renan în Fenicia tocmai în vremea când
„Drusii“ (o seminţie de pe ver
santul vestic al Libanului) masa
La 28 Februarie 1923 s’au îm crau pe creştini, fapt, care însă nu
plinit o sută de ani delà naşterea l’a înfricat, ci l’a pasionat mai mult
marelui scriitor francez Ernest Renan. în cercetările lui ştiinţifice.
Născut la Tréguer (departamentul In drumul acesta prin "Palestina
Larron) şi-a început studiile în mi a conceput marea lui operă „Viaţa
cul seminar din oraşul său natal. lui lsus“ care l’a făcut renumit în
Tatăl său, căpitan în marina co toată lumea. Publicarea acestei lu
mercială a murit dintr’un accident, crări în 1863 a fost un eveniment
lăsându-1 în vârstă abia de 5 ani, mondial.
împreună cu un frate şi o soră mai Imediat în urmă au apărut „Ori
mare ca dânsul. Mamă-sa ţinea o ginile Creştinismului“, „Apostolii
prăvălie cu articole de băcănie şi (în 1866) „Sfântul Paul“ (în 1869).
mărunţişuri, din care îşi susţinea In acest an s’a prezentat şi cole
familia. giului electoral ca candidat âl opo
Tânărul Ernest era o fire blândă ziţiei liberale în departamentul Sena
şi liniştită. Niciodată nu se ames şi Marna. A fost însă bătut.
teca în jocul colegilor săi, cari îi In 1872 în epoca de refacere mo
daseră porecla de „domnişoară“. rală după răsboiul cu Germania a
Cetia mult şi vara se ducea să scris: „Reforma intelectuală şi mo
viseze în mănăstire. Firea lui do- rală“, despre care un teoretician
moală l’a indicat pentru cariera de al Monarchiei catolice, Charles Maur-
preot. ras a spus, că este una din căr
Plecat din oraşul său natal la Renan ţile sale favorite.
vârsta de 15 ani, a întrat în semi la vârsta de 41 de ani,* dupăce a In 1876 a publicat „Dialoguri fi
narul Saint-Nicolas din Chardonnet publicat monumentala sa carte: losofice“. Alte trei opere de seamă
pentru a-şi continua studiile. Con Viaţa lui Isus. „Antecrist“, „Biserica Creştină“ şi
ducătorul acestui seminar era dis „Marc Aureliu“ au încheiat istoria
tinsul preot Dupanloup, care se un fotoliu în urma studiului asupra creştinismului în raport cu imperiul.
străduia să atragă în şcoala sa „Istoriei generale a limbilor semite.“ Cătră sfârşitul vieţii Renan a dat
elita celor mai mari nume ale Tot atunci marea revistă „La re la iveală „Amintiri din copilărie şi
Franţei. A fost o favoare deosebită, vue des deux mondes“ şi coti din tinereţe“ şi „Istoria poporului
făcută umilului Breton, de a fi fost dianul „le Journal des Débats“ l’au lui Israil“.
primit că bursier în acest seminar. înscris printre colaboratorii lor. In A murit la 2 Octomvrie 1892 în
Superiorul seminarului, văzâd ca acest timp Renan s’a căsătorit cu vârstă de 70 de ani dupăce „ex
lităţile alese ale elevului său l’a nepoata pictorului olandez Ary perienţa vieţii i-a fost foarte dulce“
trecut ca repetitor în colegiul Sta Scheffer, stabilindu-se la Paris îm şi dupăce „puţini oameni au fost
nislas. Mai târziu a trecut într’un preună cu mamă-sa şi cu sora lui mai fericiţi pe pământ ca dânsul“
pension laic, unde şi-a luat gra Henrietta. dupăcum scrie în „Amintirile“ sale.
dele universitare până la licenţa în In 1860 a fost trimis în misiune ST.
filosofie în 1847.
In timpul acesta pregătia „Is
toria limbilor semitice“ în 1848
prezentată Academiei de inscripţii Odisea unei scrisori
şi belearte. Tot atunci a rupt-o cu
biserica, din motive de credinţă.
A dorit însă, să rămână tot preot O călătorie interesantă a făcut ciant dela poşta engleză a pus pe
pentru curăţenia moravurilor sale. o scrisoare adresată de un prieten, scrisoare ştampila cu indicaţia: Re
In aceeaşi epocă a scris, sub in- părintelui Alexandru Lemenyi din tur to Sender, (înapoi trimiţătorului).
După şase luni de călătorie scri
fluinţa prieteniei sale cu filosoful Măcicaşui-Lung, p. u. Chintău. Prin- soarea a fost predată locului de
Marcellin Berthelot „Viitorul Şti tr’o întâmplare oarecare scrisoarea
inţei“, care a apărut numai aproape ajunge în fericitul oraş Grenoble origine.
de moartea sa în 1890. din Franţa. Conştienţiositatea poştei engleze
Delà 1850—1860 Renan a cu Poştaşul francez, cum a văzut pe este de altcum proverbială. Urmă
noscut fără îndoială cei mai fe ea Chintau a cetit Isingtau, oraş torul caz ne-o dovedeşte în dea-
riciţi ani de viaţă. In epoca aceasta în mijlocul vastului imperiu al soa juns: La poşta din Londra soseşte o
obţinuse un loc de subbibliotecar relui şi a scris cu cerneală roşie scrisoare din Ungaria, a cărei adresă
la biblioteca naţională. Chine (China). era scrisă aşa: Londo-n. (Lond6
Reputaţia sa ’ de orientalist şi Scrisoarea în urma acestei noui este o localitate pe pusta Ungariei.
ebreolog începuse să se afirme. indicaţii a luat drumul orientului, Lond6-n însemnează la Londo).
Tesa lui de doctorat asupra lui a trecut prin portul Shanghai dela Poştaşul ungur a trimis scrisoa
„Averroès şi Averoisme“ i-a ri ţărmul oceanului Pacific şi a ajuns rea la Londra (Anglia). Englezul
dicat-o şi mai mult. în Tsingtau. rafinat a observat îndată, că ungu
La 32’ de ani Academia de ins Cum adresatul era necunoscut în rul s’a grăbit. A răsfoit cata
cripţii şi arte frumoase i-a oferit partea locului, conştienţiosul ofi- logul poştelor şi a retrimis seri-
