Page 4 - 1923-06
P. 4
Pag. 92 ....................... ......... .......... C O S I N Z E A N A ----------------------------- 25—IV 1923
lat din Hidrogen un nou gaz tot
Alchimia modernă cu proprietăţile de element. Se în
ţelege şi acest nou element, numai
de Augustin Maior, prof. univ. în cantităţi infime s’a putut afla
de-ocamdată.
Un ideal al alchimiştilor a fost
Veţi ii cetit adesea ori, despre raze, raze cari treceau şi străbăteau
faimoşii alchimişti ai timpurilor tre corpurile opace. Cercetările precise dară realizat.
cute. Aceşti domni pretindeau a fi au dat rezultatul, că cauza acestor Dar ştiinţa, nu s’a oprit la acest
în posesiunea miraculoasei arte de raze este un element nou: Poloniu, singur rezultat, de a transforma, în
a transforma metale mai simple în iar mai târziu s’a aflat un alt ele mod artificial un element în unul
metale nobile, bunăoară de a pro ment, tot emitator de astfel de raze, altul.
duce aur din mercuriu. O lume în anume: Rodiu. Cercetările ştiinţei Ştiri mai noi, venite din America,
treagă încerca să afle acest mister ne-au desvăluit multe proprietăţi cu ne confirmă o transformare noauâ
al lor, dar aşa se vede că Domnii rioase ale acestor elemente: Poloniu şi mai curoasă.
alchimişti nu erau dispuşi să-şi dea şi Rodiu, proprietăţi interesante, şi In decursul unor esperimente fă
în vileag pretinsul „secret“ al lor. de mare interes pentru întreaga cute în laboratoarele universităţii
Din încercările alchimiştilor, de a ştiinţă, asupra cărora însă astăzi nu din Chicago, Domnii G. Wendt şi
produce metale nobile, din metalele putem insista. S’au aflat mai târziu C. E. Iron au transformat un ele
mai „democrate“ s’a aflat însă şi mai multe elemente de acest fel, ment „ Tungstenul“ în elementul He
ştiinţa cu un anumit succes. numite şi elemente„ radioactive *. liu, în acel element, despre care am
1
Idealul alchimist tot ideal a ră Dar lucrul curios acuma vine, văzut, că şi „Emanaţiunea“ de Ra-
mas, dar atâta au lucrat, şi au în anume că elementele radioactive nu diu se transformă în el. Aceşti sa
cercat în laboratoriile lor,’încât de sunt stabile, ci se transformă cu vanţi americani, s’au folosit, de nişte
şi nu şi-au aflat ţinta, — totuşi au timpui în alte elemente, şi se trans fire extrem de fine, fabricate din
dat de combinaţiuni noi chimice, formă de sine, fără nici o ingerinţă elementul „lungsten“, şi lăsând să
ba au şi aflat câteva elemente noi. externă. treacă prin acest fir foarte subţite,
Ca să nu amintesc numai un caz, Scrutările moderne, au arătat că neşte descărcări formidabile de elec
alchimistul Bbttger, încercând în la Radiul se transformă cu timpul în tricitate, au aflat ca rezultat şi He
boratorul său, să afle secretul mira un alt element, în elementul numit liu, va să zică, din Tungsten au
culos de a produce aur, a ajuns în „.Emanaţiune de Rodiu“ in formă produs un nou element.
fine după multă trudă sa inventeze de gaz. Dar nici aceasta „Emana Ulterior şi aci, idea veche alchi-
„porcelanul“. — S’ar putea scrie o ţiune de rodiu“ care are toate pro mistă, a învins. Se nu ne mirăm
carte constând din mai multe vo prietăţile unui element, nu rămâne dară, că astăzi mai mulţi savanţi,
lume, spre a arăta cum încercările constant acelaşi, ci se transformă în libera lor fantazie ştiinţifică, şi-âu
infructoase ale alchimiştilor, au dat în un alt element, cunoscut mai de pus intrebarea, intrebare care şi-au
rezultate utile ştiinţei şi industriei. mult, — în „Heliu“ care iară este pus’o şi alchimiştii, că oare nu va
Să nu ne mirăm dară, că mai un gaz, în condiţiile normale, şi fi posibil, prin mijloace externe oare
târziu, cu evoluţia vertiginoasă a care a fost considerat de toată lu care, să producem din un alt ele
ştiinţei mai noi alchimiştii cu ten mea ştiinţifică ca un element. ment şi aur?
dinţele lor de a produce aur, au Cercetările, dară, asupra elemen Până acum numai în cantităţi
ajuns în discredit, ba au fost şi telor radioactive, ne-au arăta/, că minimale, se pot produce aceste
batjocoriţi. aceste elemente se transformă în elemente noi. Un vast câmp de cer
Dar din filozofia şi concepţiile altele, de sine, şi fără nici o inge cetări se desfăşoară înaintea savan
alchimiste, a rămas totuşi un sim- rinţă străină. Nestrâmutatea elemen tului dotat cu laboratorii înzestrate.
bure bun. Alchimiştii se bazeau pe telor a fost dară dovedită, — şi în Viitorul are multe surprize încă.
ideea că un element poate fi trans alte cazuri —, ideea fundamentală Dar şi ideia alchimistă a învins,
format în un alt element. a alchimiştilor, că elementele nu se înţălege subt altă formă, şi nu
Astăzi, ştiinţa modernă, cu verti- sunt permanente, a fost — ulterior aşa cum ei fantazau.
ginoasa-i dezvoltare, cu metodele ei strălucit confirmată.
precise de investigaţie, fie acelea Dar spuneam adineaori, că alchi
esperimentale, — fie teoretice, a miştii cei vechi, aveau îndrăzneală
ajuns la rezultatul, că materia nu de a afirma că elementele se pot
rămâne constantă, ca elementele transforma în altele pe cale artifi
chimice ■— despre cari învăţăm noi cială, deşi ei nu au ajuns la nici
în şcoli, că ar fi permanente, ne- un ruzuitat. Dar, iată, ştiinţa mo
schimbăcioase, — că aceste ele dernă, în cei de pe urmă doi ani,
mente să transformă şi ele, şi că a ajuns la acest rezultat miraculos,
din un element oare care, cu tim a transformat în mod artificial un
pul, se face, se produce un alt element dat, în un altul, fireşte
element. numai în cantităţi foarte minimale.
Ştiinţa a ajuns la acest rezultat Savantul englez Rutherford, prin
surprinzător, investigând proprietă u:i metod foarte ingenios, metod
ţile Rodiului. care aci, deocamdată, nu poate fi
Savantul francez Becquerel şi mai descris, a început a bombarda mo-
târziu soţii Curie au aflat în decur leculele şi atomele elementului, în
sul cercetărilor lor, neşte materii, formă de gaz, a Hidrogenului, şi
cari emiteau permanent un fel de după bombardamentul acesta, a af-
