Page 6 - 1923-06

Pag. 94 ----- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - 25—IV. 1923

S’a ştiut îndată, că aceste raze,
numite razele X iau naştere, când
o undă de raze cathodiee este oprită
brusc de un perete solid. S’a con­
statat, că ele traversează corpurile
în direcţie inversă cu densitatea
lor sau mai exact cu massa lor ato­
mică şi că impresionează placa fo­
tografică. Dela început descoperi­
torul şi-a dat seama de imensele
servicii, pe cari aceste radiaţiuni le
pot face doctorului. Oasele corpu­
lui fiind mai opace, mai rezistente
razelor decât carnea, dacă se pune
o parte a corpului între isvorul ra­
zelor X şi între o placă fotografică
învelită în hârtie neagră, razele, cari
au traversat oasele, sunt mai slabe
decât cele cari au trecut prin carne,
şi produc o urmă mai slabă. S’a
ajuns astfel să se fotografieze inte­
riorul unui corp omenesc şi a loca­
liza pe placa fotografică o rană, o Prof. Roentgen
fractură, sau prezenţa unui corp [mort nu de mult.
strein.
Razele X mai au proprietatea de Doi ani în urmă savantul fran­
a ataca orice celulă vie. Întrebuin­ cez Petre Curie în colaborare cu
ţate cu îngrijire ele pot aduce vin­ soţia sa, Debierne şi Bemont au
decarea sau ameliorarea unor afec­ descoperit radium-ul (1898).
ţiuni grave, cum sunt cancerul şi Acestea sunt pe scurt urmările
Un manequin, pe care regele Tut-Ankh- lupus-ul. descoperirii celebre a profesorului
[ Amen îşi ţinea tunicele sale. Se crede, că Roentgen. St.
înfăţişarea lui este cea a faraonului vestit. In fine, dela începutul răsboiului
s’a utilizat pătrunderea razelor tot
mai perfecţionate, la metale. S’a
Moartea profesorului creiat în metalurgie o nouă technică. ScLFCL
Roentgen Radiometalografia permite să se în­
registreze fotografic orice defect mai
serios, ce l-ar avea de pildă o bară Bolta ca şi o mireasă
Inventatorul razelor X a murit de oţel. Pe de altă parte, descope­ *Npodobită cu mărgele,
zilele trecute în vârstă de 78 de ani rirea radioactivităţii purcede direct Stă vrăjită în lumina
la München. Născut la Lennep în din studiul razelor x. Se ştie, că Milioanelor de stele.
Prusia la 1845 şi-a făcut studiile aceste raze fac luminiscente un mare
la Zürich. A fost profesor de fizică număr de substanţe. In virtutea unei Codru’şi freamătă frunzişul
la Strassburg apoi la Giessen şi în reciprocităţi destul de frecvente în ji se pare c’aiurează ...
urmă a ocupat o catedră la univer­ fizică, s’ar putea crede, că inver­ Sus la stână'n Dealu’ Mare,
sitatea din Würtzburg. sarea florescenţei unelor substanţe Un cioban durmind visează.
Aci a observat cel dintâi faimoa­ ar produce razele X. Ipoteza a fost
sele raze ultraviolete, a căror des­ formulată de matematicianul Henri Doarme cumpăna fântânii,
coperire contează printre cele mai Poincaré. Şfn fântână un bălaur.
fecunde delà sfârşitul secolului al Patru iepuraşi alături
19-lea. Henri Becpuerel a voit să-l veri­ Dorm în holdele de aur.
Încă delà- 1869 se cunoşteau aşa fice. El a expus diferite corpuri lu­
numitele raze cathodiee, utilizate mai miniscente în plină lumină deasupra Moara doarme. Pe sub treslii
ales pentru a ilumina tuburile lui unei plăci fotografice învelită în Apele răsuflăn pace ...
Geissler, aşezate în vitrina tuturor hârtie neagră sperând, să constate Un o ceaţă plumburie
prăvăliilor ca aparate de fizică amu­ prin impresia plăcii formaţiunea ra­ Peste toate se desface.
zantă. zelor X. Rezultatul a fost nul pen­
Cătră 1880 profesorul englez tru toate corpurile, afară de o sare Ca o vatră de jăratic,
Crookes a început un studiu me­ de uranium, care influinţa placa, Luna se ridică’n zare;
todic al razelor cathodiee, atrăgând nu numai când era izolată, ci chiar Şi îşi scaldă chipu’n luciul
atenţia cercetătorilor în această di­ după ce a fost ţinută mult timp în- Undelor tremurătoare.
recţie. Înainte ca el să obţină re­ tr’o complectă obscuritate.
zultate serioase, întâmplarea a fa­ Răsfrângerea razelor pe placă în Totul doarme şi din ceruri
vorizat pe profesorul Roentgen, să aceste condiţii a apărut ca o pro­ Pacea sfântă lin coboară ...
descopere un nou grup de raze in­ prietate nouă a sării de uranium, Doar un nor sub bolta-albastră
vizibile, capabile de a traversa cor­ pe care Becquerel a numit-o radio­ Printre stele se strecoară.
puri opace. activitate (1896). Aurel Pop