Page 2 - 1923-08
P. 2

Pag. 122                          - - - - - - - C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A   ----------------------------------------------  25—IV. 1923


                                            +    Carol Rêvai

                                                               Al. Ciura.
                 A  murit  la  Baia-Mare  poetul  ziilor  cu  o  rară  uşurinţă,  ceea-ce   O redăm în traducere tex­
               maghiar  Carol  Rêvai,  excelen­   a  surprins  lumea  literară,  dată  tuală.
               tul  traducător  al  poeziilor  lui  fiind  personalitatea  poetică  a     Am văzut curcubeu : Un braţ
               Coşbuc.                            lui  Coşbuc,  atât  de  tipic  ro­      Cuprindea castelul „Peleş“,
                                                                                          Iar cu celălat acoperea
               ;  Doliul  literaturei  maghiare  mânească şi ţărănească.                  Statuia cu Turul de pe Tâmpa*
               este,  de  data  aceasta,  şi  al     Câte  un  mic  lapsus,  în  re­      Ce e curcubeul? Simbol de pace !
                                                                                          Care îngroapă furtuna ;
               nostru.                            darea  sensului,  obvine  arare,        In graiul ceresc al Dumnezeirei
                 Fire  blândă,  de  un  optimism  dar  abia  remarcabil  decât  prin      El vesteşte împăcarea.
               şi  sinceritate  rară,  Rêvai  jert­  prisma  celei  mai  amănunţite       Pretene-poet ! Sufletul tău
                                                                                         - Înţelege acest sfânt simbol :
               feşte  la  altarul  artei  încă  din  critici.                             Căci de sute de ori ai cântat
                                                                   *
               tinereţe,  îmbogăţind  literatura                 * * \                    Ce e Pacea şi Iubirea
               maghiară  cu  două  volume  de        O  paranteză  asupra  traduce­       tată şi eu, umil, visător poet,
                                                                                          Al naţiunei mele maghiare
               poezii.                             rilor lui Kacziâny Géza.               Nici odată nu am cântat
                 Născut  şi  crescut  în  mediul     Asistând  la  geneza  traduce­       Blestemul ei de ură mistuitoare !
               curat  românesc  al  Săcărâmbu-     rii  „Noi  vrem  pământ“,  scrii­      Ascultă-mi vorba, bunul meu prieten !
               lui,  cunoştea  bine  limba  româ­  torul  acestor  rânduri  a  rămas      Intinde-ţi mâna peste munţi ;
                                                                                          Tu de acolo, — şi eu de aici strig:
               nească,  şi  în  curând  face  cu­  surprins  de  exactitatea  ei,  şi     Ungurul şi Românul să fie fraţi !
               noştinţă şi cu literatura noastră.  de  puterea  energiei,  încât  ţipe-   Să vestim în hotarul scumpei noastre
                                                                                                                ‘ [patrii
                 Cele  dintâi  traduceri  din      tul  acesta  din  adâncuri,  pare      Cuvântul dulce al dragostei ;
                                                                                          Noi amândoi să fim curcubeul,
               Eminescu  şi  P.  Dulfu  apar  în   a  fi  scris  de-adreptul  în  ungu­   Care îmbrăţişează cele două patrii.
               revista  „Vasârnapi  Ujsâg“  din    reşte.  Cu  toate  aceste,  Kacziâny   E  o  efuziune  de  simpatie
               Budapesta.  In  1901  apare  poe­   Géza  nu  ştiea  româneşte.  El  pentru  noi,  cum  nu  mai  aflăm
               zia  lui  Coşbuc  „Noi  vrem  pă­   cerea  întâiu  o  traducere  liberă  în  literatura  ungurească  decât
               mânt“,  în  traducerea  congenială   a  poeziei,  cu  sublinierea  păr­  în  colecţia  de  traduceri  a  lui
               a  poetului  maghiar  Geza  Ka-     ţilor  mai  culminante.  Apoi,  o  Carol  Acs  (Budapesta  1858)  şi
               cziâny:  Fôldet  nekünk.  Rêvai     traducere  textuală  a  versurilor,  în  câteva  luminoase  pagini  din
               rămâne  încântat  şi  surprins  de   pe urmă îşi nota ritmul şi rima.   Andrei Ady.
               această  extraordinară  descăr­       La  o  săptămână  îţi  prezenta                   *
               care  de  energie,  şi  atenţia  Iui   traducerea,  pe  cât  de  fidelă,               * *
               se  îndreaptă  de-acum,  asupra     pe  atât  de  artistică.  îndeosebi   După  preluarea  imperiului,
               lui Coşbuc. ------------            subliniarea  părţilor  mai  impor­  Rêvai  a  trăit  ca  pensionar,  în-
                  Evident,  că  un  poet  visător   tante  erau  pentru,  el  adevăratul   tr’o  situaţie  materială  precară.
               de  firea  lui  Rêvai  se  opreşte   motiv de inspiraţie.               Soţia  şi  unica  lui  fică,  rămân,
               mai  întâiu  asupra  eniinescianei     Avea  o  mulţime  de  traduceri   deasemenea în mizerie.
               Mama,  şi  numai  mai  târziu  se   din  româneşte,  de  toată  frumu-     România-Mare,  care  l-a  de­
               adânceşte  în  subiectele  profund   seţa, îndeosebi din Alecsandri.    corat  cu  Bene-merenti,  credem
               viguroase ale poetului ţărănimei.      Spunea,  că  a  intervenit,  în   că  îşi  îndeplineşte  o  datorie  de
                  Traducerea  poeziei  „Anyâm“     repeţite  rânduri,  la  ministerul   onoare,  ajutorând  pe  cei  ră­
               e  cetită  în  Societatea  Literară,   de  culte  ungar  să  i  le  tipă­  maşi  în  urma  aceluia,  care  a
               Ardeleană     (Erdélyi   Irodalmi   rească, dar fără rezultat.          dat  literaturei  maghiare,  un  vo­
               Târsasâg)  şi  primită  cu  multă      Ar  trebui  să  se  intereseze   lum  din  Coşbuc,  în  cea  mai
               căldură.  Rêvai  e  invitat,  din   lumea,  ce  s’a  ales  de  acele    desăvârşită formă artistică.
               partea  Societăţii  Literare  Arde­  frumoase  traduceri,  şi  cum  s’ar   Să  nu  se  uite,  că  azi  avem
               lene,  să  dea  literaturei  maghiare,   putea da publicităţii.         destui  traducători  din  româneşte,
               un  întreg  volum  din  poeziile                    *                   dar  Rêvai  a  săvârşit  această
               lui Coşbuc.                                       * *                   operă,  cu  douăzeci  ani  în  urmă,
                  Volumul  mult  aşteptat  apare      Volumul  de  traduceri  datorit   deschizând,  ca  un  idealist  ce
               la  1905  în  editura  „Luceafăru­  lui  Rêvai  e  precedat  de  o  poe­  era,  o  cărare  nouă  spre  o  lume
               lui“,  şi  a  fost  salutat,  cu  en-  zie  originală,  închinată  lui  Coş­  aproape necunoscută.
               tusiasm  din  partea  criticei  noas­  buc,  oglindind  dorinţa  poetului   Dăm  pe  pagina  următoare
               tre.  Traducerile  sunt  fidele,  re­  Rêvai  pentru  o  paşnică  înţele^   „Rugămintea  din  urmă“  şi  tra­
               ţinând  ritmul  original,  şi  re­  gere  între  cele  două  neamuri,   ducerea ei de Rêvai.
               dând  în  ungureşte  fondul  poe­   certate între ele.                    *£tatui*Mui Arpad, de-asupra Braşovului;
   1   2   3   4   5   6   7