Page 4 - 1923-08

Pag. 124. C O S I N Z E A N A 25—IV. 1923

Sarah Bernhardt

S’a stins din viată deunăzi cea adevăratul ei nume — s’a născut la In răsboiul din 1870 Sarah Bern­
mai mare artistă a Franţei, Sarah Paris la 23 Oct. 1844 din tată israe- hardt a servit la ambulanţa insta­
Bernhardt, care a ridicat la înălţimi lit, convertit la catolicism şi din lată la Odeon. In 1872 s’a reluat
qimitoare gloria scenei franceze. Nici mamă olandeză. Educat a şi-a fă- Ruy Blas a lui Victor Hugo, care
o artistă n’a oferit istoriei o carieră cut-o la mănăstire. Talentul său a i-a dat rolul reginei. Succesul ar­
atât de bogată şi plină de un ta­ fost remarcat cu prilejul unei re­ tistei a fost atât de mare încât Co­
lent neîntrecut. Nici una n’a cuno­ prezentaţii religioase de ducele de media Franceză a primit-o din nou.
scut în toate ţările din lume apo- Morny, care a sfătuit-o să intre la Din cauza irascibilităţii sale ad­
teose mai strălucite. Nici una n’a Conservator. La vârsta de 15 ani ministratorul acestui mare teatru a
contribuit mai universal la difu- s’a prezentat la concurs şi a fost supranumit-o „Domnişoara Revol­
:
siunea cugetării franceze. Ma mult admisă cu laudă. La 186Î a obţi­ tă“. Certurile ei cu acest funcţionar
de o jumătate de secol Sarah Bern­ nut primul premiu al tragediei în au rămas legendare. Talentul ei
hardt a ilustrat cu activitatea sa ne­ Zaire, însă mergea crescând. In 1877 Vic­
obosită, cu talentul său remarcabil, Protejată de ducele de Morny, tor Hugo după unul din marile de­
toate scenele lumei. Energia şi vi­ Sarah a fost angajată la Comedia buturi ale artistei îi scrie următoa­
talitatea acestei prinţese a artei n’au franceză, interpretând în câteva luni rele rânduri : „Ai fost atât de mare
cunoscut oboseala. In tinereţea ei Iphigenia, Valeria şi Femeile savante. şi de încântătoare, încât m’ai mi­
Sarah era foarte delicată şi multă A fost silită însă în curând să plece, şcat pe mine, vechiu combatant şi
vreme s’a crezut, că sănătatea ei din cauza nervosităţii sale şi a de­ la un moment, când lumea încân­
este îngrijitoare. La treizeci de ani selor conflicte ce le avea cu cama­ tată te aplauda, am plâns“.
marea tragediană vorbea de o moarte radele de scenă. La teatrul Odeon In 1880 pleacă în America. A
apropiată. S’a desminţit singură însă, pentru slaba remuneraţie de 150 de fost o călătorie fabuloasă, necu­
pentrucă aproape octogenară ea nu franci pe lună a jucai piese din noscută de nici o regină. America­
părăsise încă scena, cu toată infir­ diferiţi autori: Racine, Georges Sand, nii sensibili i-au pus la dispoziţie
mitatea, ce o căpătase la vârsta de Dumas, Shakespeare; la 1869 rolul trenuri speciale; i-au deshamat
70 de ani,■ când a trebuit să-i fie lui Zanetto în „Passant“-ul lui Fran­ ca'i, o aclamau cu frenesie în de­
amputat un^picior. çois Coppée. A fost un triumf atât lirul lor pentru acest idol al artei.
Rosina Bernhardt — acesta este pentru autor, cât şi pentru interpret. In statele unite unde a fost în patru

O vedere delà înmormântarea marei artiste Sarah Bernhardt. Cortegiul ftinebral trecând pe rue Royale este urmat de-o mulţime
uriaşă de parisieni, cari ii dau in această clipă zguduitoare marei artiste ultimul semn de admiraţie.