Page 5 - 1923-08
P. 5

25—IV 1923- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A  Pag. 125

      rânduri,  ultima  dată  în  decursul   sau  piese  de  teatru  îşi  da  întâlnire   A  vizitat  acum  câţiva  ani  şi  ţara
      marelui  răsboi  —  câteva  luni  după   toată  lumea  savantă  a Franţei.  Viaţa   noastră,  unde  a  avut  o  mulţime  de
      amputare—  a  fost  incarnarea  vie  ei  a  fost  atât  de  complexă.  încât  prieteni.
      şi  ideală  a  geniului  francez,  Servi­  zece  existenţe  ar  fi  putut  întreţine.   Cu  Sarah  Bernhardt  dispare  una,
      ciile  aduse  Franţei  în  acest  timp   Ea  a  cunoscut  toată  gloria  carierei   poate  singura  artistă,  pentru  care
      au  fost  mai  mari  decât  a  oricărui   sale  începând  deja  lupta  pentru   scena  nu  mai  ascundea  nici  un
      ambasador.                          existenţă  până  la  culmea  triumfu­  secret.
        Marele  scriitor  francez  Edmond   lui moral si material,  '                       © © O
                                                    3
      Haraucourt  a  putut  scrie  cu  drept
      cuvânt  că  cele  cinci  continente  se
      ţineau  destul  de  erudite,  să  cu­
      noască  două  cuvinte  franceze,  două
      nume din istoria Franţei : Napoleon
      şi Sarah Bernhardt.
        Intr’aceea  în  Franţa  în  intervalul
      călătoriilor  sale  marea  tragediană
      î-şi  multiplica  creaţiunile  întreprin­
       derile  şi  direcţiunile  de  teatru.  Ea
      a  dirijat  teatrul  Ambigu,  a  creat  la
       Vaudeville  Fedora  Iui  Sardou,  a
       cumpărat  teatrul  Portc-Saint-Mar-
       tin,  a  jucat  piesele  Iui  Jean  Riche-
      pin  :  Froufrou,  Nana  Sahib,  Mac­
       beth,  a  revenit  la  Sardou  cu  Teo­
       dora  şi  Tosca.  Nu  se  pot  număra
       toate  rolurile  acestei  prodigioase
      artiste.  Delà  1893  la  1898  are  te­
      atrul  „Renaissance“,  care  l’a  inau­
      gurat  cu  reprezentarea  piesei  „Les
       Rois“  a  lui  Jules  Lcmaitre.  A  jucat
      apoi  „Les  mauvais  bergers“  a  lui   Mare  bucurie  a  avut  comuna  Ramna  din  j.  Caraş  Severin  la  Floriile  din  anul
       Mirbeau,  „Medèe“  a  lui  Catulle   acesta,  căci  cu  acest  prilej  a  văzut  sfinţându-i-se  două  clopote  ale  biseiicei  gr.
      Mendès,,  „La  Ville  morte“  a  lui   catolice de către părintele Emil Sasu. Dăm aci o fotografie luată cu prilejul
                                                                 acestei înălţătoare sărbători.
                                                                                                  .
       D'Anntinzio.  In  1895  a  creat  ..La
      princesse lointaine“ a lui Rostand.
         Consiliul  municipal  al  Parisului
       i-a  cedat  lin  teatru,  care-i  poartă   „Gâniece de odinioară"*
       numele  în  semn  de  admiraţie  faţă
      de marea artistă.
         începând  cu  anul  .1899  Sarah                           Ca larg 1
       îşi  reia  la  ea  acasă  toate  rolurile
      şi  a  creiat  altele  în  douăzeci  de       Gu degete-rozalhe, plăpândă, Rurora
      piese  noui  „Francesca  de  Rimini"          De farmec plină bale la poavla Diminelei
      şi  „Th^origne  de  Mericourt“  ale           Sus, marinari 1 ?Ve chiamă din nou frămănlul vielei,
      lui Paul Hervieu, „Werther“ „La Sor­          Din nou ne'chiamă lupla. Sus, marinarii <§ ora...
      cière“, „Bohemos", „La vierge d’A-
      vila“,  Les  Bouffons“,  „La  belle  au       Dispară vălul jalei şi zbuciumul irisle\ei 1
      bois  dormant“  şi  altele,  cşri  lc-a       „Ddereu 'nainlel" fie îndemnul tuturora;
      iluminat cu forţa sa creatoare.               <Sus ancora 1 Ca pânze 1 Dilol, veghează prora,
         Poeţii  cari  au  recunoscut  în  ma­
      rea  artistă  pe  suverana  lor  au  săr-     Să ’nlrecem vânlu ’n zborul spre lumea Frumuseţei.
      bâtorit-o  la  9  Nov.  1896,  într’un        Vom spintecă talazuri şi ceala plumburie,
      fel  de  apoteosă  sublimă.  In  ziua         Vom părăsi cuprinsul lipsii de poezie
      aceasta  Edmond  Rostand  i-a  con­
      sacrat  versurile:  Reine  de  l’attitude     Jn care-i mort avântul şi stinsă-i fericirea.
      et princesse du geste.“                       Vom dă la marea 'nlinsă, la larg, uitând mâhnirea,
        Sarah  Bernhardt  a  fost  întrada-         Şi-acolo, n câni de valuri şi 'n vis de nostalgie,
      văr  o  femee  extraordinară.  In  cas­
      telul  ei  delà  Belle-Isle,  unde-şi  pe­    Vom conlemplâ sublimul problem : fiemărginirea.
      trecea  vacanţele  sculptând,  pictând                                              Gonst. Z. Buzdugan
       au  scriindu-şi  memoriile,  romane          * Tiilul unui volum de poezii ce se va pune în curând sub presă.
      s
          Dacă doriţi                                                                          CLU]
          zaharical  e              M          E U              S S A
          fíne, cereţi                                                                           TELEFON
                                                                                               6 48 şi 6 65
          Lloyd 1356   5-26
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10