Page 6 - 1923-16-17

Pag. 246 - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - 10—IX 1923

teafăr de atacul furiosului animal. rului. Cu cehii înholbaţi spre duş­ Isaccea şi Tulcea, — panorama ora­
O luptă se încinge între cei doi man el îşi trage ultima suflare. şului acestuia se aseamănă cu ora­
duşmani. O luptă pe moarte şi pe Sângele îi curge şiroaie pe nas şi şele dalmatine,— intrăm pe canalul
viaţă. Taurul taie aierul cu ascuţi­ pe gură. Viaţa falnicului animal se Sulina.
şul coarnelor, făcând mişcări tur­ stânge pentru a distra zecile de Braţul acesta duce cea mai mică
bate cu capul. Toreadorul şef, la mii de oameni, cari aplaudă sgo- cantitate de apă, totuş fiind cel mai
rândul lui, pândeşte momentul po­ motos pe învingător. scurt drum la mare a fost canalizat
trivit, pentru a-i da în faţa lovitura S’a încercat şi la Pesta odată şi e îngrijit de Comisia Europeană
de graţie, căci legile luptei nu ad­ introducerea acestor lupte, dar fără a Dunării făcându-1 accesibil celor
mit un atac laş pela spate. Lupta rezultat, căci taurii de rasă ungu­ mai mari vapoare de mare. Canalul
este în toiul ei. Deodată taurul rească n’au primit lupta. îţi face impresia unei şosele largi
cade străpuns de suliţa adversa- şi vii. De altfel aici regiunea îşi
schimbă înfăţişarea. Sălciile devin
mai rari, în schimb malurile se aco­
O excursiune în Delta Dunării păr de trestiş. Vapoare nu mai în­
tâlnim, totul e tăcere şi amorţire.
Te cuprinde un simţ al singurătăţii
şi te miri de un pescăruş, ce se
de Ioachim Rodeanu
asistent la lnstit. de Geografie al Univ. Cluj leagănă în vânt, sau se repede ca
fulgerul la suprafaţa apei. Din când
Cu prilejul unei excursiuni de Sulina aci întâlnim pentru întâiaş în când apare în apropiere câte un
studii din vara aceasta, organizată dată scumpa noastră Dunăre, palidă ghiol, — lacurile Deltei, — braţul
şi condusă de d-1 prof. Dr. V. Me- la faţă, de mâlul ce-1 poartă spre părăsit al Sulinei, sau câte o gârlă
ruţiu, dela Universitatea din Cluj, mare. Părăsind cheiul portului zgo­
am avut fericita ocazie, să cunosc motos lăsăm în urma noastră mul­
una din cele mai interesante şi mai ţimea vapoarelor de diferite tonaje
pitoreşti individualităţi geografice şi ne îndreptăm în sensul curentului
ale ţării noastre: Delta Dunării. spre mijlocul apei. De aici ni se
Dunărea înainte de revărsarea sa oferă o privelişte de o rară bogăţie
în Marea Neagră se desface în trei în forme şi culori: în dreapta dea­
braţe puternice, — cari cu litoralul lurile Măcinului cu vârfurile ascu­
mării împreună formează un triun- ţite îţi reamintesc piscurile sălbatic
ghiu asemănător grecescului „delta“, dinţate ale Carpaţilor Meridionali,
— dând viaţă unei lumi imense de în stânga malul basarabean în formă
de pfage se îrrbină m orizontul şi
la mijloc Dunărea îşi rostogoleşte
încontinuu masa gălbuie. Privind de
pe vapor suprafaţa apei, te prinde
un fel de somnolenţă, care te face
să vezi ca printr’un păianjiniş ma­
lurile acum mai îndepărtate. Con­
turul fluviului e precizat de şireagul
fără sfârşit al sălciilor, care sechio-
răsc somnoros în oglinda apei. Iden­
titatea peisajului se continuă şi cum
Sf. Gheorghe. Cherhanale la Dunăre totul în natură se prezintă în di­ Vâlcov. Scoaterea icrelor din nisetri
mensiuni uriaşe, te prinde un fel
de sfială. Din când în când apare
bălării. Această regiune noi o nu­ câteo roată gigantică, ce scoate apa — canal natural, — care leagă ghio­
mim Delta Dunării, având o supra­ Dunării pentru irigaţia terenurilor lurile cu apa Dunării, sau se pierde
faţă considerabilă de peste 2600 de horticultura, sau ne oprim la în adâncimea stufăriilor. Mai târziu
2
klm . — am putea zice un mic vr'un port micuţ. Lăsând în urmă îţi fixează atenţia un şireag de case
judeţ. portul Reni de pe malul stâng, — aliniate în lungul Dunării. Figuri
Mărginită spre S. de podişul Do- odinioară centru de gravitaţie al pro­ curioase — între cari descoperim
brogei, care se termină spre Dunăre duselor Basarabiei, — spre dreapta un preot venerabil — ne privesc de
printr’o râpă prăpăstioasă, bătrâna pe mal. Fără să vrem ne punem cu
Dunăre se bifurcă la E. de Isaccea. toţii întrebarea, ce se face oare un
Braţul de N. Chilia, se prelinge dis­ intelectual izolat de lume în regiu­
cret dealungul podişului basarabean nea aceasta a apelor?... Am ajuns
până la mare, iar ramura de S. Tul- la Cianurolia, dar trecem înainte
cea, spălând baza podişului dobro­ fără oprire.
gean, ia câţiva klm. spre E. deTul- Înainte de a obosi de priveliştea
lcea se împarte din nou: în stânga aceleiaş panorame, care totuş te fi­
şi în mijlocul Deltei curge braţul xează şi te face să-i simţi farmecul
canalizat al Sulinei, iar în spre deosebit, ajungem la Sulina. Oră­
dreapta braţul Sf. Gheorghe. şelul acesta aşezat la revărsarea ca­
La Galaţi luând vaporul pentru Cheiul Sulinei şi vapoare pe canal nalului în mare, izolat de ţară prin