Page 8 - 1923-16-17

\

Pag. 248----------------------------------- — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - ------------------------------ 10—IX 1923

mai târziu trei luceferi puternici, sind aci viţa de vie în stare săl­ piron. Dupăce capetele sfoarei s’au
farurile Sulinei. Inoptându-se, dru­ batică şi o lână cunoscută în Crimea fixat la ţărm, ea se introduce în
mul spre intrarea în canal ni-e in­ şi Caucaz, — periploca. mare în zig-zag. Cârligele sunt
dicat de jumandurele luminate, ce Nu pot trece cu vederea ultima susţinute la suprafaţă de dopuri
par nişte felinare misterioase pre­ noastră staţiune, Veneţia românească, mari de plută. Pescarul vizitează
sărate pe apă de geniile mării. Vâlcovul, aşezat în stânga braţului cârligele zilnic şi adesea se prind
Pe lângă frumuseţile naturale ne­ Chilia şi nu departe de mare. Oră­ nisetri, ce ating greutatea de 200
obişnuite vizitatorului îţi mai stâr­ şelul acesta e străbătut de o reţea kgr. Când un astfel de nisetru
nesc curiozitatea deja prima vedere de canale pitoreşti, care dau târ­ conţine icre — până Ia 50 kgr. —
înşişi localnicii ţinutului, Lipovenii, gului un aspect unic la noi în ţară. pescarul a făcut lovitura, dat fiindcă
pescari de meserie. Pe aceştia între Peştele, prins din mare sau din icrele negre se plătesc în comerţul
altele i-am putut cunoaşte’ în co­ Dunăre, e adus pe bărci dealungul liber cu câte 4000 Lei kilogramul.
muna Letea, aşezată în grindul canalelor până în mijlocul târgului. De încheiere, cercetarea Deltei
Letea, spre Nord-West de Sulina. Pe ambele laturi ale canalului prin­ Dunării pentru noi n’a fost un pri­
Grinduri se numesc locurile mai cipal — Belgarsky — se înşiră un lej numai de a ne îmbogăţi cu­
ridicate din lunca Dunării, de obi- rând de cherhanale, unde peştele noştinţele, ci această excursiune
ceiu în forma lunguiaţă a unei spi­ se sară şi se depozitează. ne-a făcut să înţelegem şi să iubim
nări înguste. In generai grindurile Să mai amintesc poate, că peş­ şi mai mult frumuseţele naturale
rămân scutite de apă chiar şi cu tele cel mai mult se prinde cu ale acestei scumpe ţărj, încât zilele
ocazia inundaţiilor mari, de-aceea cârligele. De o sfoară lungă de 2—3 petrecute la gurile Dunării, zile
satele sunt aşezate pe grinduri şi klm. spânzură din interval în inter­ de înălţare sufletească, vor rămânea
pe ele se refugiază animalele când val câte un cârlig de grosimea unui veşnic în amintirea noastră.
vin apele mari.
Dela Sulina pornim dealungul
ţărmului mării în căruţe ţărăneşti, Draga mea
trase de cai mărunţi şi iuţi ca para
focului. Dela o vreme lăsând marea Draga mea cuprinde dorul
în dreapta, noi continuăm în stânga Numa ’ntro privire...
drumul nisipos al grindului. Alătu­ Draga mea, când trage storul
rea de drum pe ambele părţi se în­ Face să te prindă dorul...
tinde mlaştina cu stufării. Mai târziu Şi opreşte călătorul
grindul începe a se lărgi, apoi a- Când îşi scoate 'ncet, căpşorul
pare o făşie îngustă de mirişte, iar Gata, să se mire...
în depărtare o alee de copaci. Ne Draga mea, de-ar vrea-i stăpână
apropiem de sat. Câteva mori de Pe o lume 'ntreagă...
vânt presărate pe marginea comu­ Numai dintfun semn din mână
nei, trecem un val şi întrăm în co­ Draga mea, de-ar vrea-i stăpână
mună. In dreapta şi în stânga străzii — Când se duce la jăntână —
largi case acoperite cu trestie, în Pe flăcăiii ce se'ngână
faţa caselor spre stradă pretutin- * 7 o ţi, ca s’o aleagă.
denea o grădiniţă cu flori. Curtea
e foarte largă şi împrejmuită cu Dar drăguţa ştie bine
gard de trestie. Observi în curte Cine-i in grămadă .. .
un cuptor de pâne, nişte şoproane. — Nu alege pe oricine
unde se ţin diferite scule şi se adă­ Căci drăguţa ştie bine
postesc vitele. Adesea se mai gă­ Că'n adins doar unul vine —
seşte câte o barcă, aşezată în umbra Gârla impuţită din regiunea Sulinei Ea mă caută pe mine
unui pom, aceasta ’ pentru cazul, cu vegetaţie aquatică Să mă vadă!
când apele mari rupând digul din Const. Crişan
jurul satului ar ameninţa locuitorii.
In interiorul caselor o curăţenie a- Şoapte
trăgătoare; pereţii spoiţ» în alb,
acoperiţi cu icoane, între cari multe Eu nu-ţi dau flori, nici cântece la geam
cu personajii din familia Romano- Şi nici nu-ţi împletesc cununi de stele.
vilor. Pe paturile fără saltea găseşti O inimă curală-i tot ce am,
covoare frumoase şi perini. Sătenii Ş'un suflet bun, neîntinat de rele.
petrec ziua în baltă cu pescuitul, cu
îngrijirea vitelor albe şi mărunte, — Eu nu-ţi vorbesc cu ochii visători
un soiu adaptat condiţiilor din Deltă. Şi nici nu plâng când vreo visare-mi moare, —
Puţini mai îndrăznesc, să samene pen­ Şi n’am cerut din scumpele-ţi comori
tru întâmplare câteo făşie de săcară. Să-mi dai măcar un zimbei sau o floare.
La Letea e demnă de amintit
pădurea ei de stejar. Ca o ciudă­ Eu nu-ţi trimit în tainice cântări
ţenie stejarul s’a adaptat locului Dorinţi în înserarea argintată. —
nisipos şi formează o pădure cu Nici flori nu-ţi dau cu taine 'n tremurări...
copaci uriaşi. Vegetaţia pădurei Eu nu-ţi dau flori, ci-o. inimă curată...
are un caracter mediteranean gă­ Teofil Bugnariu