Page 5 - 1924-16
P. 5

30—VIII. 1924                                Ç  O  S  I N  Z  E  A  N    A                       Pag. 197



                                                                                               In  ulimele  zile  în­
                                                                                               semnătatea  Micei
                                                                                               Antante a fost scoa­
                                                                                               să la iveală de insuş
                                                                                               dl  Millerand,  care
                                                                                               preconizează într’un
                                                                                               articol  necesitatea
                                                                                               menţinerii acestei a-
                                                                                               sociaţii  de  state  şi
                                                                                               o  strânsă  colabo­
                                                                                               rare  cu  ea  In  faţa
                                                                                               primejdiei bolşevice
                                                                                               care  ameninţă  În­
                                                                                               treagă Europa. Per­
                                                                                               fecta Înţelegere ca­
                                                                                               re  a  domnit  şi  In
                                                                                               conferinţa dela Pra-
                                                                                               ga   este  de  altfel
                                                                                                 f
                                                                                               un  indiciu  serios,
                                                                                               că Mica Antantă co­
                                                                                               respunde  Inadevâr
                                                                                               unei  nevoi  politice
                                                                                             .  reale.  I l u s t r a ţ i a
                                                                                               noastră  arată  o  so­
                                                                                               cietate  luând  parte
                                                                                               la  un  ceai  după
                                                                                               conferinţă.  In  mij­
                                                                                               locul  oaspeţilor  e
                                                                                               Massaryk, preşedin­
                                                                                               tele  Cehoslovaciei,
                                                                                               lângă  el  Beneş,  iar
                                                                                               dela  el  la  dreapta
                                                                                               dl  Duca,  ministrul
                                                                                               nostru de externe.

     vedeau  generalii  austriaci  însuşirile   ia  11  Iunie  1849.  A  nimerit-o  însă  făia  neatins  şi  mândru,  simbol  al
     ostăşeşti  neîntrecute  ale  poporului   rău dela început, căci tribunul Groza  bravurei  şi  al  conştiinţei  naţionale;
     român,  abia  acum  îşi  dădea  seama  i-a  prins  40  de  care  cu  provizii  în   era  drapelul  lui  Avram  Iancu.  O
     guvernul din Viena ce greşeală făp­  strâmtoarea  dela  Buceş.  Lupta  a  în­  singură  armată  n’avea  nevoie  să  fie
     tuise despreţuind pe aceşti’„valahi“,   ceput  la  15  Iunie.  Dinspre  Bucium  desrobită, pentrucă nu cunoscuse în­
     pe  cari  nimic  nu  reuşea’  să-i  mişte  avea  să  atace  la  aripa  stângă,  pre­  frângerea;  erau  legiunile  Munţilor
     din  loc,  —  era  însă  prea  târziu.  fectul  Simion  Balint.  La  mijloc,  pe  Apuseni...
     Românii  erau  prea  puţini  şi  nici   şoseaua  spre  Câmpeni  aşteptau  tri­         * * *
     arme  îndestulătoare  nu  aveau.  0-   bunii  Codoreanu  şi  Gomboş,  subt   Din  clipa  aceea,  începu  povestea
     noarea  lor,  ei  o  mai  puteau  mântui,  comanda  prefectului  Vlăduţ,  preot  nerecunoştinţei  habsburgice.  Ea  s’a
     şi  au  mântuit-o.  Aceea  a  oştilor  şi  el.  Aripa  dreaptă  era  sub  condu­  prăbuşit,  tot  pe  eâmpul  de  luptă,  la
     imperiale,  se  dusese  pe  apa  Sâm­  cerea  tribunului  Andreica,  iar  la   1918,  de  data  aceasta  însă  laolaltă
     betei...                            miazăzi  aştepta  popa  Groza.  Bătălia  cu  apărarea  maghiară.  Gândul  lui
       Rezistenţa legiunilor româneştj în  a  ţinut  nouă  zile.  Kemény  a  fugit  Avram  Iancu  se  împlini.  Cauza,  na­
     Munţii  Apuseni  a  fost  într’adevăr  în  ziua  a  noua,  caşi  nenorocosul   ţională  a  fost  deslegată  tot  pe  câm­
     supraomenească.  Toate  expediţiile  Hatvani,  semănând  în  urmă  rămăşi­  pul de bătaie.
     militare  ungureşti  s’au  prăbuşit  în  ţele  armatei  sale  de  câteva  mii  de
     faţa  vitejiei  îndârjite  a  Moţilor  şi   unguri.
      Crişenilor lui Iancu. întâiul coman­  Cele  mal  crâncene  lupte  s’au  dat   PRIVIND INBUJORATELE
      dant  ungur  fugărit  a  fost  Hatvani.  însă  la  Mărişel  şi  Fântânele.  Aci  au  PETALE
      Dimpreună cu protopopul Balint din  luptat  bărbaţii,  femeile  şi  copii  lao­  Teofil Bugnartu
      Roşia,  cu  popa  Groza,  cu  tribunii  laltă.  In  amândouă  aceste  ciocniri,   împovărat de-un dor neînţeles
      Vlăduţ şi Andreica, Avram Iancu l-a  românii au ieşit victorioşi, deşi arme   Ţi-am colindat o zi pe sub fereastră,
      prins  la  strâmtoare  pe  Hatvani  în   nu  aveau  decât  puţine,  gloanţele   Privind tăcut la floarea de rubin
      gura  Cernei,  şi  vreme  de  două  zile,  erau  măsurate,  iar  numărul  vitejilor   Ce râde trecătorilor din glastră.
      la  18  şi  19  Mai  1849,  ungurii  au  luptători  se  împuţina  din  zi  în  zi.
      fost  ţinuţi  pe  loc.  A  treia  v,  Hat­  Totuş,  niciodată  legiunile  lui  Iancu   Cu gândul plin de-un farmec tăinuit,
      vani,  cu  cei  400  oameni  ai  săi,  a   n’au  fost  răpuse.  Cu  ruşine  mare,   Privind înbujoratele petale,
      luat-o  la  fugă  spre  Zlatna,  dupăce,  Austria  a  trebuit  să  ceară  ajutorul   Adânc din zări, un glas nelămurit
      pe drumul său ruşinos, popa Simion   armatai  ruseşti,  pentruca  după  zdro­  Mă tot chema *n albastra-i depărtare,
      Groza  i-a  mai  ieşit  odată  înainte,   birea  ungurilor  la  Şiria,  în  13  Au­
      lăsându-1  în  cele  din  urmă  numai  gust  1849,  generalul  Paskievici  să  — Şi când să plec, am mai privit
      cu  100  de  voinici  fugari,  din  cei   aibă  dreptul  să  scrie  ţarului  Nico-                  lodaf
      3000 cu cari sosise la Abrud.      lae  I:  „Maiestate,  Ungaria  este  cul­  La  floarea  răsfăţată  din  fereastră.
        Al  doilea  comandant  trimis  asu­  cată  la  picioarele  Maiestăţii  Voa­  Şi  nu  ştiu  cum,  privirea  m'a  'nşelat
      pra  lui  Avram  Iancu  a  fost  baronul  stre.“  In  clipa  aceea,  pe  tot  întinsul   Sau ochii tăi mi-au râs de după
      Keminy.  Acesta  a  intrat  în  Abrud  Transilvaniei, un singur drapel fâl-                      [glastră.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10