Page 8 - 1924-16
P. 8

Pag. 200 ■    —-------------------------------- C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                  30 - VIII. 1924

                              REGELE MUNŢILOR                                           poi cu paşi gimnastici de pe teren...
                                                                                          Pecât  ştiu,  Avram  Iancu  a  fost
                                           — Amintiri —                                 fiul  mai  mic  al  soţilor  Alexandru  şi
                VV         ' . ' •   - \ -                                              Maria Iancu, fruntaşi în satul Vidra-
                  In  1849  aveam  şi  eu  cinci  ani-  unde  ne-a  adresat,  nouă  liceanilor   de-sus, fratele său Ioan fiind preot.
                şbri.  Tatăl  meu  Pop  Vasilică  a  Irl-  români,  un  discurs  înflăcărat.  M’am   In  copilărie,  aflând  despre  minu­
                nii,  moşnean,  dascăl  iscusit  şi  can­  mai  văzut  cu  dânsul  în  Viena,  pela   natele isprăvi săvârşite de cătră Va­
                tor  la  biserica  din  scumpul  meu   1864, împreună cu George Bariţ, cu   sile  Nicola,  poreclit  Horea,  micul
                sătişor  natal  curat  românesc  Popte-   Dimitrie Moga,  cu lacob Bologa, cu   Avrămuţ  a  plecat  pe  furiş  dela  pă­
                Ifecu (de Craine), dimpreună cu fra­  mitropolitul  Andrei  baron  Şaguna,   rinţi  şi  a  făcut  un  pios  pelerinaj
                tele  meu  mai  mare,  baghea  Gheor-  Ioan Popazu, Nicolae Popea, G. An-   copilăresc  la  cuibul  lui  Horea,  în
                ghe,  (poetul),  plecau  la  armaghie,   ghel,  Dimitrie  Moldovanu,  Dr.  Ioan   falnicul  sat  Albac,  de  unde  s’a  în­
                după ce vorbiau cu mama in şoapte;  Maior  şi  cu  Vasile  Baziliu  baron   tors  ca  transfigurat  Ia  suflet  la  Vi­
                tata  la  Reghin,  baghea  la  Arad,  la   Pop.  Acest  din  urmă,  —  pela  1863,   dra,  unde  părinţii  săi  alarmaţi  mo­
                Macău şi la Seghedin.               —  viceguvernator  al  Transilvaniei   bilizaseră  potere,  cari  îl  căutau  prin
                  Tata venea câteodată, acasă, noap­  în  Cluj,  unde  s’a  prezentat  la  ser­  cele păduri.
                tea.  Intr’un  rând,  mama  ne-a  încăr­  viciu  în  maiestosul  costum  roman   Adjutantul mai intim al lui Avram
                cat,  pe  noi,  pe  cei  şapte  copii  mai  alb,  tunică,  brâu  şi  togă  romană;  o   Iancu  a  fost  Nicolae  Corcheş,  pic­
                mici,  pe  cară,  şi  ne-a  dus  în  pădu­  îndrăzneală  impunătoare,  care  a   torul, poreclit cu căldură „Drăguţul“.
                rea  Gârboului,  ca  să  nu  ne  omoare  vârât  pe  duşmani  în  draci,  dar  fas­  Fiul acestuia, Nicolae Corcheş, învă­
                kintişii  (voluntarii  unguri);  odată  în   cinaţi  de  apariţia  cuceritoare  n’au   ţătorul,  mi-a  scris  mai  târziu  între
                timp de vară, apoi în toiu de iarnă.  îndrăznit a crâcni.                altele,  că  oferă  spre  vânzare  cal­
                  Trecând  eu  dela  şcoala  din  casa   Nu  şi-au  răsuflat  focul  urei,  de­  pacul lui Vasvâri pentru Muzeul din
                părintească  Ia  şcoala  din  Cluj,  şi   cât  prin  actorul fruntaş Gyulai, care,   Bucureşti.  Nu  ştiu  dacă  s’a  făcut
                apoi  am  adunat  câteva  amănunte,  întâlnindu-ne  pe  stradă  pe  noi,  li-   această interesantă achiziţionare.
                şi anume:                           ceanii  români,  cari  făceam  gardă   Epîzoduri  şi  amănunte  mai  con­
                  Axente  Severu,  cel  mai  fulgerător  lui  Axente  Severu,  (aducându-şi  a-   siderabile  am  cuprins  în  romanul
                 pe  lângă  tovarăşii  săi  prefecţi  su­  minte, ce pedeapsă le arsese în 1849   meu  istoric  şi  în  tragedia  mea  inti­
                premi Simeon Balint şi Avram Iancu,   la  Aiud),  i-a  strigat  tare:  „rabI6,   tulate  fiecare  „Avram  Iancu,  regele
                ne-a vizitat în Cluj, în locuinţa pro­  gyujtogat6,  gyilkos  1“  —  (hoţ,  tă-   Carpaţilor“.
                topopului  Ioan  Negruţî  pela  1862,  ciunar,  ucigaş),  —  retrăgându-se  a­           Ioan Pop-Florantin










































                              ■ k .                                                        Fotografie de Sigsmund Packer, Iaşi
                    Ateneul  popular  din  Tătăraşi  a  fost  pretutindeni  in  Ardeal  şi  Banat  cu  mult  entuziasm  primit  atât  de  public  cât  şi  de
                    oficialitate. Ilustraţia aceasta ne arată primirea oaspeţilor moldoveni in Cluj, în piaţa Unirii. Dl prof. univ. G. Bogdan-
                                                       Duică le urează oaspeţilor: bun sosit.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13