Page 7 - 1924-20

I I

25—X. 1924 .....................- . C 0 S 1 N Z E A N A ....................................... ■—— Pag. *251

Martirii ştiinţei Moartea lui Anatole France

In cursul veacurilor multele in­ Unul dintre cei mai reprezentativi limbă fermecătoare, mlădioasă şi
venţii pe cari le-a scos la lumină scriitori ai Franţei, unul dintre aceia, plină de culoare, totuş sobră şi mă­
ştiinţa, au reclamat şi multe jertfe în opera cărora glasul francez se surătoare. Romane, novele, cronici
de oameni. Plinius scrie că la anul recunoaşte pe el însuşi, s’a stins literare şi cărţi cari nu erau nici una,
20 în. Hristos, s’a prezentat Ia îm­ deunăzi, ca o flacăra obişnuită, cu nici alta, de vreme ce Anatole
păratul Tiberiu un om care i-a adus pâlpâiri din ce în ce mai slabe. France a creiat un gen nou: genul
ca dar un vas, ce sămăna cu ar­ Cuprinzătoarea personalitate a ma­ Anatole France...
gintul, dar era mult mai uşor. în­ relui prozator nu se pbate preciza Printre operile sale citim: Crima
trebat asupra modului fabricării n’a însă, numai lui Silvestru
voit să-şi descopere secretul. Ti­ în câtevarân- Bonnard,
berius de teamă să nu-i devalveze duri. înţelep­ Viaţa litera­
preţul aurului şi al argintului 1 a u- ciunea sa a ră (foiletoa­
cis. A fost inventatorul aluminiului* fost a tuturor ne apărute în
Schwartz, inventatorul prafului de veacurilor. ziarul, „Le
puşcă a fost omorât de invenţia Era pătruns Temps*), Is­
proprie. până în cu­ toria contem­
Un învăţat rus a comunicat în tele cele mai porană, Bir­
1903 unei gazete, că a inventat un tainice ale tul la Regina
aparat electric, cu care poţi aprinde gândirei sale ' Pedauque,
dela distanţe mari depozitul de de filozofia Părerile aba­
muniţii al duşmanului. Când redac­ Eladei de-o- telui Coig-
torul gazetei s’a prezentat să ia in­ dinioară. Pă­ nard, Insula
formaţii, l-a găsit mort. O încercare rea căteao- Pinguinilor,
a aparatului se vede că îl omorîse. dată însuş Pe piatra al­
Cel dintâi submarin a fost între­ Socrate. Dar, bă, In gră­
buinţat de Statele Unite la 1883. în acelaş dina lui Epi-
La cel dintâi esperiment s’a ciocnit timp, nimeni cur, Zeilor
cu un vapor şi s’a cufundat. Al do­ n’a înţeles li-esete, Re­
ilea a fost construit şi a avut a- mai bine şi volta îngeri­
ceaş soarte. Al treilea a săvârşit n’a îndrăgit lor, etc. etc.
prima puşcătură cu torpedo, dar a mai mult su­ Admirabil
esplodat împreună cu vaporul pe fletul cerce­ asimilator de
care îl nimerise şi amândouă s’au tat de nedu­ doctrine filo­
cufundat. S’au înecat peste 40 oa­ merire şi zofice şi de
meni. îmuiatîn po- gusturi arti­
Lulli, marele muzicant francez a ezlea Evului stice, Anato­
inventat bagheta. II supărau însă mediu. Era ateu, dar credea în toţi le France a reprezentat, ca atitudine în
aplauzele. Cu ocazia unui concert sfinţii. Era erudit, cum nu se mai faţa vieţii o indulgenţă uşor ironică, şi
s’a iritat şi s’a lovit cu bagheta aşa găseau încă trei pe suprafaţa glo­ o încântătoare inconsecvenţă. A fost
de vrăşmaş peste picior, încât şi-a bului, dar păstra în cugetarea sa o naţionalist şi comunist; a avut cuvinte
contras o contusiune grea, care graţie şi o simplitate, care semăna grele pentru autori, pe cari, mai în
complicându-se i-a cauzat moartea. cu superficialitatea. Magicianul a- urmă, i-a admirat; a schimbat multe
Un mechanic american a inventat cesta desfăşura într’o singură glumă păreri şi a zâmbit multor doctrine
un aparat nou pentru încălzirea fructul unor aride studii de un an... politice. Ceeace n’a ştirbit nimic din
locomotivelor. Când a făcut prima Era un savant humorist. strălucirea scrisului său.
încercare, locomotiva a explodat Opera lu Anatole France, aşişde­ Franţa a făcut lui Anatole France
omorându-1. rea, nu e uşor de aşezat în rândul o îmormântare impunătoare, aşa cum
Lilienthal, inventatorul maşinilor celorlalte. Aproape în întregimea ei, nu s’a mai văzut în Paris dela moar­
de sburat, s’a prăpădit la 1896 că­ cu excepţia a dou-trei romane, poate tea lui Victor Hugo. După dorinţa
zând dela o înălţime de 30 metri. fi considerată drept o biografie. defunctului, nu s’a celebrat nici-o
Maşina lui I-a omorât. Povestirea însăş, pentru Anatole ceremonie religioasă. Totuş zeci de
Cel dintâi vapor pancerat „Ca- France e numai un pretext. Critica mii de oameni au marş în urma ca­
pitain* a esplodat în 3 Sept. 1870 de asemenea. Cum a spus-o singur, rului funebru. Rămăşiţele pământeşti
în mijlocul mării cufundându-se cu amândoauă aceste genuri literare, ale îngăduitorului cugetător vor lua
întreg personalul. erau numai un admirabil prilej de în curând, de-abună seamă, calea
Ştiinţa a reclamat în decursul tim­ a vorbi despre el însuş. Anatole nemuritoare a Panteonului, unde o-
pului şi alte multe jertfe. Pe pa­ France a scris foarte mult, îhtFo dihnesc gloriile franceze.
ginile ei negre este încrestat şi nu­
mele lui Aurel Vlaicu, sdrobit de
invenţia proprie la 1913. Şi de­
sigur că acest catastif va mai în-
cresta şi în viitor astfel de martiri,
pentrucă dorinţa omului de a şti
tot, nu cruţă nici o jertfă.