Page 10 - 1925-09

Pag. 130 - - - - - C O S I N Z E A N A 15 - V. 1925

pământ se mai petrec asemenea P L A N T O N D E O N O A R E
cu toată vechea lui civilizaţie, pe
scene.
* de COSTEL DUMITRESCU-DELAVARONA
* *
La 1 Noembrie 1923, Rasmussen Eram caporal. De curând veniţi timpul căreia trebuie să păstrezi a-
părăsi ţara Regelui Wilhem. După în C. M., ne instalasem birourile ceeaşi poz ţ'e...
cincisprezece zile de drum, caravana regimentului într’o casă particulară Ajunsei la locuinţa unde trebuia
ajunse la staţiunea companiei Hud- până la eliberarea cazărmei de că­ să gâzdu ască generalul: o casă
;
son, instalată pe peninsula Kent, ca^ tre Batalionul 20 Pionieri. Era mare, situată în centrul oraşului, cu
:
pe o mică cetăţuie înaintată a ci-* toamnă şi un timp din acele care n şte porţi masive, curte asfaltată,
vilizaţiei Şeful misiunei constată cu aduce aminte de veşnicie. Văzduhul seră de fiori, însfârşit, o locuii ţa
plăcere, că un compatriot al său, îmbâxit de ceaţă, soarele nu se potrivită pentru un cap de armată.
căruia îi dăduse întâlnire în acest vedea în nici o parte a cerului. O Intru în anticameră (o! anticameră!)
loc, îl aştepta... cu un aparat ci­ ploaie măruntă, rece, se cernea şi... aştept. Ca să par mai chipeş,
nematografie. Luară câteva scene molcom. Străzile pustii, dădeau as­ nu-mi luasem mantaua, şi tremuram
interesante, pe un frig de 50 grade pectul unui oraş părăsit... parcă eram prins de friguri. Dealtfel,
:
subt zero, alcătuind un film întreg In regiment, mişcare neob şnuită: nu ştiu sigur: frigul mă scutura,
cu întâmplări şi obiceiuri de-ale soldaţi umblând în fuga prin graj­ sau... însfârşit nu ştiu; destul că
eschimoşilor, şi porniră mai departe. duri neştiind de ce să se apuce; tremuram. Aştept eu, aştept, ce să
Cetitorul va fi surprins, că din alţii curâţiau armătura, harnaşa- fac! frig la mine, cald la el (e
povestirea lui Rasmussen lipseşte mentul, localurile, sub supravegherea vorba de genera' !) Aş fi întrat să
tocmai d(s:rierea suferinţelor îndu gradaţdor din gurile cărora curgeau mă încălzesc, dar mă temeam să
rate şi a greutăţilor pe care expe­ înjjrâturile mai abitir ca ploaia din nu vină. începui a măsura antica­
diţia a trebuit să le învingă. Dar întunericul norilor. Ofiţerii umblau mera şi cruciş şi curmeziş bleste­
exploratorul danez e de părere, că de colo-colo revărsând acelaş potop mând proprietarul casei, care găsise
precedesorii săi au cam abuzat de de înjurături, subliniate adesea cu de bine s’o pardosească cu ciment.
descrierea momentelor dramatice. palme înfundate sau ghionturi la Câteodată mă opream în fdţa unei
Prin urmare, el a scris numai ceea- ,trei coaste“ (bătaia în armată era mari oglinzi şi cercam să iau o
ce a văzut... oprită)!!. poziţie milităreas ă, dar mă obişnu­
Se anunţase inspecţia Dlui Ge­ isem prea mult cu condeiul ca să-mi
neral ! stea bine cu carabina la umăr şi
— Dtaaisăfii planton de onoare sabia la şold, în care mă împiedicam
MAI la Dl General — îmi ordonă Colo­ mereu. Îmi aşezai mai bine carabina
nelul măsurându-mă; — ai să ceri şi mă sileam să-mi reamintesc de
MIHA1L MUNTEANU
o carabină, o sabie, şi vei merge unde se ţine cureaua cu mâna stângă,
la locuinţa Dlui General, unde vei scoteam peptul în afară şi... dar nu
Cu ochi de-albastru fecioresc,
face ce ţi se va ordona. mai venea şi simţeam cum îmi a-
Cu braţe ’n marmoră sculptate, — Dar, Domnule Colonel — pro­ morţesc degetele din cauza frigului.
In pribegia ta de frate, testai eu — avem foarte mult de Afară ploaua continuu. In odaia
Cânţi clar din fluer păstoresc; lucru, şi apoi nici nu ştiu... generalului, focul duduia monoton.
— Băăă ! auzi ce-ţi spun eu? „Ce bine e să fii general, — gândeam.
Şi’n mers fantastic prin oraş, vei fi planton de onoare la Dl Ge­ Primire cu muzica, banchete, planton
Ai zugrăvit bujori de sânge neral şi plecă pufnind. de onoare, locuinţă pregătită din-
Pe-obrajii slutului ce plânge Am dat-o dracului — gândesc — nainte“...
De sărăcie ca un laş. planton de onoare! Nu-mi plăcea Deodată uşi se desch se cu putere
;
de fel să stau înfipt în uşa gene­ şi în cadrul ei apăru un of ţer în­
Iţi văd magia prin grădini, ralului gata în orice moment să-i făşurat în pelerină.
Pe uliţi vechi, pe bulevarde, dau onorul, dar ce era să fac?! — Sâ trăiţi Domnule general,
Ordinul e ordin-scurt. Mâ ’narmară ţipai eu drn adâncul boş^gilor, şi
Uscând suspinul din mansarde,
ca pe Sf Gheorghe şi mă rxpediară încremenii într’un colţ, cu p'ivirea
Golind -bordeiele de spini: la d^stmaţ e cu câteva ore înainte fxită în oglindă !
Le ai dăruit mirosul cald de sosirea genaralului Mărturisesc — Ce mâ. eşti nebun?! Nu v zi
Din flora ta multicoloră, sincer, întotdeauna mi-a fost groază că sunt eu?
Şi tot mai viu din oră'n oră, să fac anticameră la uşa f ţelor Era Colonelul !
Umpluşi văzduhul cu smarald. simandicoase, să-mi îndoiesc înain­ — C* faci aici? mă ’ntrebă el,
tea lor şira sMnărei — care din în vreme ce-şi dercheia pelerina.
nenorocire nu-i de loc... elastică — — Greu de răspuns la o între-
Zâmbind voios, din om in om, şi să stau în poziţ'e de „drepţi*, . bare neroadă, gândii.
Ai scuturat din plete creţe canul sus priv rea ’naiile, pieptul Intră în odaia generalului să vadă
O pulbere de tincr. ţe în afară, inelarul dela dreapta pe cum e aranjată, şi dupăce îmi ţinu
Pe fiecare trist atom. . vipuşca pantalonului, având grije o scurtă teorie — de care nu-mi
— Râd stufii albi de liliac, să, nu clipesc din ochi, în faţa mai aduc aminte, — plecă spu-
unei f’guri marţiale în uniformă nându mi să fiu atent, căci peste
Când îi danţează ciocârlia ..
ofiţerească, cu câte o înjurătură în câteva minute va sosi generalul.
Dar pentru-ce, melancolia vârful limbii şi cu pumnii încleştaţi Reîncepui plimbarea şi cătai să
Sugrumă nuferii pe lac? gata să te lovească, operaţie în înod firul gândurilor rupt la apa-