Page 10 - 1926-03
P. 10

Pag. 34                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                           22—1. 1926

                                                                                de pildă, primesc o reînoită vigoare*
                                                                                de  formule  cari  însfârşit  şi-au  re­
                                                                                căpătat  duhul  dumnezeesc.  Marele
                                                                                indian  Rabindranath  Tagore  a  re­
                                                                                constituit  în  Sadhana  din  cărţile
                                                                                sfinte  budhiste  şi  brahmaniste  un
                                                                                întreg  sistem  care  se  revarsă  şi
                                                                                cuprinde  Cosmosul  şi  măruntaiele
                                                                                lui  satisfăcând  cu  prestigiul  datelor
                                                                                ştiinţifice  şi  a  speculaţiunilor  seri­
                                                                                oase  pretenţia  modernă  de-a  avea
        CULTURALE                           ai  noştri,  prin  menirea  sa  literară,  însfârşit  o  explicaţie  teleologică  în
                                            prin  mijloacele  de  stil  caşi  prin  care  ştiinţa  îşi  dă  armonios  mâna
          Premii  literare.  Revista  bucu-  realitatea  socială  care  se  conturează  cu religia.
        reşteană  „Ideea  Eurnpeană“  consta­  în  opera  sa,  cu  excepţia  ultimului   In  România  trăim  în  plină  reper-
        tând,  cu  ocazia  unei  încheieri  a   „roman“  Adam  şi  Eva,  este  un  cursiune  a  acestui  curent  cu  atât
        socotelilor  financiare,  un  excedent  continuator  al  direcţiei  poporaniste,  mai  mult,  cu  cât  a  găsit  un  substrat
        în  bugetul  ei  —  cu  care  pu{ine  înţelegând  prin  aceasta  nu  numai  înrudit,  ortodoxismul  nostru.  In
        reviste  dela  noi  s’ar  putea  lăuda  —  mişcarea  delà  revista  „Viaţa  Româ­  ultimul  timp  a  stârnit  o  aprigă
        a  hotărât  înfiinţarea  unui  premiu   nească“  delà  Iaşi,  ci  toată  literatura  polemică în publicistică apărată fiind
        de  literatură,  lăsând  pe  cetitori  să   cu  subiectul  smuls  din  realitatea  de  puternice  talente  din  jurul  re­
        aleagă  ei  scriitorul  vrednic  de  a-  noastră,  din  viaţa  neamului  nostru,  vistei  „Gândirea“.  A  pogorît  chiar
        această dinst ncţie. S’a publicat lista  cu  toate  particularităţile  ei  caracte­  din domeniul abstractal teoretizărilor
        cărţilor  puse  la  concurs  şi  s’au  ristice, pe când d. Minulescu, rafinat,  spre un început de realizare practică.
        numărat  în  două  rânduri  până  acum  individualist  până  la  exces,  stăpânit  Scriitorii  M.  Sadoveanu  şi  d.  D.
        voturile.  Mal  întâiu  s’au  votat  patru  de  maniera  bolnăvicioasă  uneori  a  Pătrăşcanu  în  colaborare  au  dat  o
        cărţi,  adecă  patru  autori,  dintre  cari  simboliştilor  parizieni,  reprezintă  la  carte  cu  vieţi  ale  sfiinţilor  „Spre
        s’au  ales  doi  la  a  doua  votare  şi  noi  „modernismul“  literar,  prin  care   Emaos*  în  care  povestirile  impre­
        acum,  al  treilea  scrutin,  va  decide  însă  greşit  se  înţelege  totdeauna  o  sionează  cu  aroma  lor  archaică
        definitiv  cui  sâ’i  se  dee  premiul.  literatură  neîndreptăţită  la  viaţă.   fără caracterul de artificialitate.
        Alegerea  se  va  face  între  dnii  Liviu  Alegerea  între  aceste  două  distinse   Cartea  preotului  P.  Moruşca  este
        Rebreanu şi Minulescu, cari au reuşit  figuri  ale  literaturii  noastre  va  fi   un lăudabil adaus în aceasta direcţie,
        să întrunească cele mai multe voturi  în orice caz plină de semnificaţie.  cu  o  preocupare  mai  mult  socială,
        la  al  doilea  scrutin.  Revista  „Ideea   Dar  cine  garantează  că  redaţia  ajutată  de  percepte  din  Evanghelie
        Europeană“  nefiind  răspândită  în-   „ldeei  Europene“  nu  va  selecta  şi   şi  de  pilda  luminoasă  a  figurilor
        tr'un  cerc  larg  de  cetitori,  din  mo­  de  astădată  voturile?  Nici  în  lite­  femenine din Biblie sau din mucenicia
        tive  asupra  cărora  nu  putem  stărui  ratură  nu  scăpăm  de  „falsificarea  începuturilor  de  creştinism.  Desigur
        acum,  numărul  „alegătorilor“  a  fost  urnei“ ?                       pentru  un  preot  e  greu  să  trateze
        unic,  la  început,  dar  la  al  doi­                                  o  problemă  socială  fără  să  ia  o
        lea  scrutin  s’au  înregistrat  mai   Reîntoarcerea la Evanghelie      atitudine  mai  mult  sau  mai  puţin
        multe  sute  de  voturi.  Lumea  s’a   e  un  caz  care  se  repetă  des  în   de  predică.  Astfel  păcătueşte  (d.  p.
        pasionat  pentru  un  lucru  atât  de  zilele  noastre.  De  cele  mai  multe  d.  V.  Caic)  prin  retorism  şi  pe
        neobişnuit şi din orgoliu de a deveni   ori  trece  nebăgată  în  seamă.  Sunt  alocurea prin frazări inutile.
        judecători  cu  ¿greutate  ai  literaturii   ca  micile  svâcnituri  ale  pământului   Totuşi  cartea  Feminism  şi  femi­
        de  astăzi,  s’au  grăbit  atâţia,  poate   abia înregistrate de seismograf. Când   nitate  în  lumina Evangheliei rămâne
        chiar  fără  a  fi  cetitori  frecvenţi  ai   convertirea  e  mai  răsunătoare,  a-  un  paşnic  rechizitoriu  şi  îndreptar
        acestei  reviste,  să  arunce  bila  lor  vând  în  spatele  ei  o  personalitate  al  vremurilor  noastre  cu  moravuri
        hotărâtoare  în  urna  deschisă.  Re­  de  talia  lui  Giovani  Papini,  pro­  libertine.
        dacţia  revistei  s’a  crezut  însă  în­  voacă nedumerire sau face să înflo­
        dreptăţită,  după  cum  anunţă,  să  rească  pe  buzele  cutărui  reprezen­  O  Interpretare  românească  a
        anuleze  nnele  voturi,  după  un  cri­  tant  al  opiniei  juste,  un  zâmbet  lui  „Hamlet“.  Cunoscutul  autor  al
        teriu  nemărturisit  încă.  Şi  totuşi,  înţelegător  care  îngădue  încă  o   „Aspectelor  din  Civilizaţia  engleză“
        aceiaşi  redacţie  comunică  în  numă­  ciudăţenie nostimă, o surpriză amu­  — Dl I. Botez, ne dă în „Viaţa Ro­
        rul  din  urmă  că  ultimei  votări  i  se  zantă în biografia scriitorului.  mânească  Nr.  10  din  1925  un
        va  da  o  semnificaţie  şi  mai  irare,   Separe  însă  că  aceasta  înghenun-  capitol  dintr’o  lucrare  asupra  lui
        decât  era  intenţia  iniţială,  conside-  chere  spirituală  modernă  înaintea   Hamlet.  Cel  mai  iubit  personaj  al
        rându-se  adecă  alegerea  nu  numai   cuvântului  lui  Dumnezeu  are  un   lui  Shakespeare,  eroul  ce  a  ispitit
        între  operele  înscrise  pe  lista  con­  senz  mai  adânc  decât  dragul  de-a  cel  mai  mare  număr  de  cercetători
        cursului („Pădurea Spânzuraţilor“ de  te  expune  vederii  într’o  poză  origi­  intră,  astfel,  şi’n  şirul  preocupărilor
        Liviu  Rebreanu  şi  „Roş,  galben  şi   nală. Evanghelia devenise pe vren.uri   unui  român.  Faptul  e  îmbucurător
        albastru“  de  I.  Minulescu),  ci  ceti­  pentru scriitorii ruşi strămutaţi astăzi   nu  numai  pentru  serviciul  atât  de
        torii  să  voteze  având  în  vedere  în­  în  străinătate  o  sursă  inepuisabilă   util  ce  ni-1  face  nouă,  cât  mai  ales
        treaga  operă  literară  a  acestor  doi   de  taine  sufleteşti  de  verificare  a  pentrucă lucrarea Dlui Botez adaugă
        scriitori, cari reprezintă două direcţii  intenţiilor  bune.  Să  nu  cităm  decât  un  punct  de  vedere  nou,  la  şirul
        cu  totul  opuse  în  mişcarea  literară  viaţa  uriaşului  Tolstoi  cu  sfârşit  de  atât  de  lung  al  interpretărilor  ce  i
        contimporană.  D.  Rebreanu,  unul   dramă.  Perceptele  din  Evanghelie  s’au  dat  lui  Hamlet.  Şi  evident,  in­
        dintre cei mai viguroşi romancieri  înfăţişate de el în epilogul „Invierei“  teresul,  pe  care  el  îl  va  stârni  în
   5   6   7   8   9   10   11   12