Page 8 - 1926-03
P. 8
22—1. 1926 ------------------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 32
m fiecare scenă subliniată de râsul
<TI^i'i i^3il nestăpânit al publicului, iar scenele
curg vioaie şi multe. La fiecare pas,
pândesc tot pozne neaşteptate şi
e = N t c A fiecare scenă încurcă şi mai mult
’ucrurile îndestul de încurcate. Bine
AM A-fiC* v fiind piesa, succesul ei atârnă mult
înţeles toate sfârşesc cu bine. Aşa
de interpretare. Jocul inteligent şi
T»— * vioiu al artiştilor noştri i l-au asi
gurat. Spectacolul — în felul lui —
mulţumeşte toată sala. De sus mai
Controlorul vagoanelor de dormit, comedie în 3 acte de A. Bisson ales, cascadele de râs izvorât spon
tan, se rostogolesc în valuri spu
Manechinul Sentimental piesă în 3 acte de ION MINULESCU moase peste largul sălii. Fineţea de
nuanţări, mimica şi sublinirea’ inte
Piesele lui A. Bisson, cantitativ, asemeni un joc de biliard sau unei ligentă acomicului.au adus aplauze
au un loc de frunte în repertoriul ţigări. O astfel de comedie, atunci binemeritate dlcr Mi hăilescu-Brăila
teatrului nostru naţional. Şi aceasta când o observi puţin mai de aproape, şi Neamtzu-Ottonel. Totuşi pentru
nu atât pentru valoarea lor artistică are par'că aspectul unor scene su cel din urmă par’că desluşim un
— prea redusă pentru a se ridica prapuse, hazlii fiecare, dame având deva mustrarea bătrânului Kara-
de-asupra mediocrităţii, — cât mai o legătură organică între ele, în afară mazov. Jovialitatea, familiarizarea
ales pentru preferinţele publicului de personagii. Acest caracter îl are cu scena, spiritul bonom, jocul cald
clujan care ţine mai mult să râdă şi „Controlorul vagoanelor de dor şi în deosebi mimica de-o superi
fără griji decât să fie frământat de mit“, farsă bine reuşită şi îndemânatic oară înţelegere şi execuţie a d-lui
adânci probleme sufleteşti sau so construită. Subiectul banal şi redus, Stănescu Papa, au cucerit şi de as-
ciale. „Năzdrăvăniile divorţului“ şi se rezumă în următoarele: George tădată ochii şi sufletul publicului.
„Dispărut“ cele două comedii ale Godeifroid căsătorit cu Lucienne, nu In deosebi de mare tărie artistică,
lui Bisson, jucate la noi, sunt trăieşte prea bine cu socrii săi cari scena când sărută pe dna de Saint
lucrări confecţionate din aceiaşi mereu fac comparaţii între el şi M£dard. De subtilă melancolie şi
uşoară spumă de peripeţii hazlii Clodomir, primul bărbat al Lucien- rafinament femenin, îmbibat cu un
şi de situaţii nostime caşi „Con- nei. Cei patru ani pe cari îi tră joc distins şi.cu dantelă de coche
crolorul vagoanelor de dormit* ieşte în această umilire, l-au făcut tărie, jocul dnei Sylvia Jipescu-Ho-
rare stârneşte încă în faţa rampei să-şi caute o uşiţă de scăpare, şi doş. Eleganţa costumelor şi-a miş
topote de aplauze şi cascade vesele să-şi câştige astfel câteva zile de cărilor s’au combinat fericit cu
de râs. Am zis înadins: confecţio libertate. Auzind că la Societatea conţinutul sufletesc în care şi-a îm
nate, căci toate aceste comedii, în Vagoanelor de dormit este un func brăcat rolul. Frumos şi înţelegător
afară de calitatea lor de-a produce ţionar cu acelaş nume ca al său, jucat rolul dnei Montpdpin de dna
râsul, nu pot rezista unei cât de spunând acasă că şi-a câştigat acest Aura Fotino, care a imprimat jocului
binevoitoare analize. Firavul şi ba post, scapă pe câte trei zile la săp dsale ceva din caracterul specific
nalul miez al acţiunei, prezentat tămână din lanţurile familiare. Aceste al soacrelor. Drăguţă şi discret con
abia în câteva linii şterse, se pierde 3 zile şi le petrece făcând curte turată, Rosina dnei Jeni Rădulescu.
în lungile lui rătăciri printre spuma unei adorabile fetiţe, în provincie, Ceilalţi interpreţi corecţi. Uneori
peripeţiilor şi situaţiilor poznaşe, care însă nu-1 prea iubeşte. în chiar mai mult decât corecţi.
asemeni unui izvor în nisipul pus- curcând însă cu faptele lui pe ade Tqpfil Bugnariu
tiurilor, şi reapare undeva departe văratul controlor, Alfred Godeifroid, *
spre a se pierde iar. acesta vrând să-i ceară într’o zi Teatrul Maghiar din localitate a
Comedia prin râsul care-1 produce socoteală, îi descopere tot Lucien- reprezentat Vineri seara „Manechinul'
este oarecum scutită de judecata nei, care vede că o înşeală băr Sentimental“ piesa de succes a dlui
publicului, putându-şi astfel printr’un batul. In acest timp George se Ion Minulescu, reprezentată la Bu
cuvânt spiritual bine plasat; să-şi foloseşte pentru scopurile lui de un cureşti abia cu câteva zile înainte.
ascundă părţile slabe ca tehnică fonograf ascuns bine, din care vor După reprezentaţia din Cluj piesa
sau conţinut. Totuşi şi comedia este beşte mamei soacre, spiritul Arhan aceasta va fi jucată la Oradea şl
adevărată operă de artă atunci când ghelului Mihail. Alfred Godeifroid Sâtmar chiar în săptămâna aceasta..
adânceşte psihologic dar satiric un voieşte să-l recâştige pe George, Teatrul Maghiar a reprezentat până
defect moral sau prinde ca într’o pentru familie, şi după multe peri acum piese româneşti consacrate,
oglindă, icoana moravurilor unei peţii comice în care nu lipsesc pă dar a jucat din anume consideraţii
epoce. Comedia de caracter sau de călelile de tot felul, baia cu apă şi produse „oficiale* ca să ne ex
moravuri bine conturată, bate la gazoasă etc. etc., îl readuce pocăit primăm deghizat. Piesa dlui Minu
poarta veşniciei ca ori şi care epopee şi înfrânt. lescu, deşi dsa este director în mi
sau roman. Alături de astfel de co Acestui subiect i se alătură nisterul artelor, nu se poate cate
medii sunt însă şi altele cari nu tind apoi o mulţime de acţiuni şi gorisi între acestea, ea fiind o
să reliefeze nimic general omenesc, umpluturi colaterale, legate de el lucrare valoroasă prin noutatea tra
ci doar prin comicul uneori burlesc numai pentru a produce râsul, fără tării subiectului şi prin fina inte
al situaţiilor, sau prin jocuri de cu însă a avea o legătură organică. lectualitate de care este impregnată.
vinte, se adresează numai plăcerii Interesul pentru peripeţiile secun Prin ea dl Minulescu, poetul care
momentane ca o simplă distracţie, dare şi de amănunt, creşte după a realizat artistic bizarul în poezia*
