Page 2 - 1926-29-30
P. 2

Pag. 278                                C  O  S  I N  Z  É  A  N  A                         25—VII. Í926
















                        O     L  I T   E   R   A  T   U   R   Ă     A    A   R   D   E   A  L   U   L  U   I

                             C  A   R   E    R   E   N   A   Ş T   E     Î N   V   I O    R   A  T   Ă

                                                            de D. I. CUCU



                 Vorbind,  în  numărul  trecut  al  a-  de  idei  şi  tendinţe  ale  vremii.  Lip-  din  Ardeal  în  prefacere  adâncă,  îşi
              cestei  reviste,  de  ultimul  roman  al  sia  statornicia  mediului,  care  să  cerea  timp  de  nouă  aşezare.  Astăzi
              dlui  Ion  Agârbiceanu,  d.  I.  Breazu  prilejuiască concepţia operei de artă.  abia  îmi  dau  pe  deplin  seama  de
              fixa în cadrele istorice producţia li­  îmi  amintesc  din  vremea  când  re­  acest  adevăr,  când  o  mişcare  li­
                                                                   u
              terară  a  Ardealului,  care  se  începe  dactam  „Gândirea   acum  şase  ani  terară ardelenească, cu elemente noui
              cu  Slavici  şi  se  continuă  cu  d.  Ion  la  Cluj.  Nădăjduisem  cei  adunaţi  şi  viguroase  începe  să  se  înfiripeze
              Agârbiceanu,  având  aceeaşi  struc­  în jurul acestei reviste, să strângem  promiţător.  Noui  talente  în  diverse
              tură  comună  în  tezismul  moral  al  o  bogată  colaborare  ardelenească.  domenii  de  literatură  apar  necon­
              epocei  din  care  se  trage.  Ideologia  Cu  atât  ni-a  fost  mai  mare  desi-  tenit,  pe  măsură  ce  viaţa  noastră
              aceasta  morală,  produs  al  strădu­  luzia,  constătând  îngrijoraţi  ab­  publică  începe  a-şi  contura  un  ca­
              inţelor celor două biserici româneşti,  senţa producţiei literare ardeleneşti.  racter propriu ei, în ansamblul ţărei
              cari  au  dominat  în  întregime  viaţa  In  maldărele  de  scrisori  pe  cari  le  întregite. E o mişcare încă neobser­
              noastră  publică  în  trecut,  se  recu­  primiam  zilnic,  găsiam  literatură de  vată  ochiului  distrat  al  publicului,
              noaşte,  în  opera  tuturor  literaţilor  pe  toate  plaiurile  regatului  vechiu;  dar  o  mişcare  care  nu  poate  scăpa
              ardeleni  născuţi  până  la  unire.  D.  din Ardealul pe care îl doream pu­  uvrierului  sau  cercetătorului  literar.
              Breazu  punea  punct  unei  epoci  lite-  ternic reflectat în revista noastră —  Revistele  aduc  mereu  nume  nouă  şi
              tare,  care  trăeşte  astăzi  numai  în  chipurile  ardelenească  —  abia  des-  nu  numai  nume,  ci  alăturea  de  ele
               virtutea inerţiei.                 coperiam  ici-colo  un  rând  vrednic  o contribuţie literară originală con­
                 După  unire  d.  Ion  Agârbiceanu  de  interes  sau  o  solicitare  timidă.  siderabilă, care dă bune nădejdii de
              a continuat să scrie în aceeaşi notă  Ardealul  tăcea.  Pentru  a  face  faţă  cel  mai  bun  viitor.  Ne  reţinem  de
              specifică,  iar  în  ultimul  său  roman,  apariţiei  noastre  clujene,  năpădită  a  da  nume,  pentrucă  multe  din  a-
              simţind  vibraţia  prefacerilor  ce  se  de  „regăţeni",  trebuia  să  recurgem  ceste  numeau  trecut  sau  se  ospita-
              anunţă,  dsa  anticipează  oarecum  a-  la  vechile  cadre  ale  literaturei  ar­  Uzează  în  coloanele  acestei  reviste,
              supra  viitorului,  lărgindu-şi  pers­  delene,  destulde  subţiate  şi  ele.  Mai  şi  nu  vrem  să  se  creadă  că  aceste
              pectivele preocupărilor literare, pre-   târziu,  când  „Gândirea"  s'a  mutat  cuvinte  s'au  scris  întru  lauda  câ­
              făcând  în  bine  un  vechiu  roman,  la  Bucureşti,  nimic  nu  s’a  sdrunci-  torva  prieteni  literari.  Cine  a  ur­
              care  atunci  când  a  fost  conceput  nat  aici  în  Ardeal,  unde  luase  naş­  mărit  însă  cu  atenţie  conţinutul  re­
              depăşia puterile de sugestie ale me­  tere.                             vistelor  ardelene  din  ultimul  an,  nu
              diului. Alţii însă nu s'au ridicat. Lu­  Era  confirmarea  unui  fenomen  se  poate  să  nu  fi rămas surprins  de
              cian  Blaga  —  intrat  în  literatură  logic.                          numărul  mereu  în  creştere  al  scrii­
              atunci,  se  rupse  de  la  început  din   ,încercarea  noastră  dela  „Gân­  torilor  ardeleni,  cari  împuţinează  la
              mediul ardelenesc şl păşi într’o men­  direa"  era  destul  de  îndrăzneaţă.  o justă contribuţie colaborările, ade­
              talitate  care  nu  se  poate  atribui   Când vechile reviste ardeleneşti sau  seori  nepotrivite,  din  celelalte  pro­
              niciunui  ţinut  românesc.  Poezia  lui  trebuiau să se refugieze pentru a de­  vincii,  cu  o  producţie  literară  nouă,
              —  pentru  cine  o  acceptă  ca  atare  ceda pe alte plaiuri, ca„ Luceafărul ,  fără să sară prea departe de munca
                                                                                  m
              este  esoterică,  e  ca  o  planta  care  sau  amuţiseră  ca  această  „Cosin-  temeinică a înaintaşilor, în valoroase
              ar  creşte  cu  rădăcinile  undeva  în  zeană", reînviată cu atâtea sacrificii  pagini de critică, în durabile înjghe­
              văzduh. O vreme Ardealul, cu o aşa  mai  târziu,  cum  am  fi  putut  noi  să  bări  de  proză  beletristică  şi  mai
              de  bogată  tradiţie  culturală,  cu  o  inventăm  o  mişcare  literară  nouă,  puţin  în  poezia,  care  nu  va  întârzia
              originalitate  de  gândire  şi  simţire  continuând firul tradiţiei literare ar­  şi  ea  să  reia  firul  aşa  de  brutal
              proprie, n’a dat decât manifestaţiuni  deleneşti potrivit nouilor timpuri?  rupt  de  un  accident  literar  ca
              literare  sporadice.  Şi  lucrul  era  fi­  Tinereţea noastră de atunci nu ne  Blaga.
              resc  să  se  întâmple  astfel.  In  acea  dădea  însă  destul  răgaz  să  înţele­  Literatura  originală  a  Ardealului,
              perioadă  turbure  care  a  urmat  ac­  gem  că  ne  stau  în  cale  greutăţi,  pe  ca  produs  specific  al  mediului  din
              tului  de  entuziasm  al  unir  ei,  masa  cari  noi  cu  slabele  noastre  puteri  această  provincie  renaşte  înviorată,
              socială  îşi  căuta  aici  o  aşezare,  un  de începători nu le puteam învinge, dar  nu din cenuşa sa ca pasărea Phonix,
              echilibru  de  viitor.  Producţia  lite­  genii  de-am  ti  fost  şi  n'am  fi  pu­  ci din seva plină de suc a unui tre­
              rară  se  pierdea  fatal  în  confuzia  tut-o  face?  Societatea  românească  cut glorios.
   1   2   3   4   5   6   7