Page 5 - 1926-41-42
P. 5

17 — X 1926                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                        Pag. 401

            UN FILOZOF AL COZMOPOLI-                                           rectificat forţele şi au schimbat locul
                                                                               universului: pretutindeni sunt pe­
                                                                               depsiţi pentru aceasta, şl nimeni nu
            TISMULUI: PAUL MORAND                                              mai râde de chinezii bătrâni, ce ştiau
                                                                               că şinele şi elicea tulbură demonii
                              de MARCEL ROMANESCU                              şi-i mânie. Pământul încetează să fie
                                                                               un ste?g cu coDri anrinse: e epoca
         Veşnic u'mit de „ciudata aventură fului sau ai naturalistului, ci des­  murdară  a  corciturii.“  Paloarea
                                                                                                     1
       ce se întâmp'ă tutulor celor vii de  coperă  în  ele  o  latură  grotescă:   „v rde şi mov, lunară ş  fosfores­
       a  exista  laolaltă,  în  aceeaşi  clipă“,  maşina,  pe  care  omul  a  pus*o  în   centă“  a  corciturii,  iată  coloarea
       Paul Morand a arătat delà începutul  mişcare în punctele cele mai depăr­ actuală a pământuri. Părere îndrăs-
       carierii sale literare, o predilecţie  tate ale globului. Morand pret’nde  neaţă, în care se oglindeşte tristeţea
       pentru dramele mulţ milor, pentru  că toate ţările pământului tind să ia  unui suflet îndrăgostit de particu­
       jocurile de ură sau simpatie între   o înfăţişare uniformă, cu civilizaţia  larul  etnic,  ce  împingea  pe  con-
                                                            !
       popoare, în istoria contimporană a  înlocuieşte  în  ch p  fatal  coloarea   quistadori spre America şi Jancnia,
       lumii. Chiar atnnci când s‘a apucat  locală  prin  coloarea  pământului,  şi care astăzi nu mai există. Să nu
       să scrie p:veşti de dragoste, ca în   care e pretutindeni aceeaşi. De a-   fie oare o privire cam superficială
       Ouvert la nuit, Fermé la nuit şi alte  ceea, ultimul său volum se (h'amă   aruncată asupra lumii, un pesimism
       volume mai recente, fondul domină  Rien  que  la  terre  (Ed.  Grasset)  şi   anticipat  şi  care  nu  se  justifică
       totdeauna figurile de femei uşoare  e  o  concluz  e  a  observaţiilor  din   printr’o cercetare mai amănunţită a
       şi puţin viţioase din care Morand  toate c?rţ le precedente.            specificului naţional, caracteristic
       şi*a făcut o specialitate. Fondul este  Care e coloarea pământului sau,  ţărilor pe unde a poposit Morand?
       ocupaţia Ruhru'ui, revoluţia portu­ mai de grabă a lumii ce 1 însufle­    Argumentul  lui  Morand  e  că  a
       gheză, politica secretă a Moscovei  ţeşte?  Scriitorul  franefz  o  spune  făcut ocolul lumii. Delà New York
       sau ocupaţia Corfului de către ita­  chiar din primele pagini, af rmând   la Nikko, delà Sfnrgfni la Bornéo,
       lieni.                              nu fără melancolie, printr’un paradrx  delà Bargkck la G but), delà Suez
         E unul din scriitorii cei mai ori­  părelnic,  că  oamenii  se  înmulţesc  la Marsilia, ce a văzut călătorul a-
       ginali ai vremii, care interpretează  prea mult: „Institutul Pasteur, funda­cesta  mai  nou  şi  mai  important?
       cu o promptitudine uim’toare ult mul  ţiile Rockefeller, împiedicând moar­ Numai hoteluri, cinematografe, au­
       eveniment internaţional, substituind tea  celor  pe  care  Providenţa,  în   tomobile, baruri, jazz bandurl şi pro­
       cronicii sarbede, manierate şi adese­înţelepciunea ei, îi osândise în pro­ pagandă sovietică. Pagoda discretă
       ori părtinitoare a gazetelor, cronica  porţii folositoare, vor fi lucrat mai  şi graţioasă e supraveghiată de miile
       lirică, desinteresată, înviorată de un mult împotriva rassei noastre decât  de fereşti dreptunghiulare a'e unui
       stil  plin  de  imagini,  stil  de  artist  instrumentele de răsboi.“ Şi Morand Palace cu douăzeci de caturi. Câţiva
       autentic. Scriitor reprezentativ pentru  .are bărbăţia să afirme tendinţa ne-  paşi depărtare de lanurile de bam­
       Europa sbuciumată de azi, Morand  noro'ită de nivelare a lumii, datorită  bus,  unde  pândesc  t  grii,  cel  mai
       nu are superioara îngăduire nara­   culturii t'hnice: „Albii au sf edelit   mare bar al lumii îşi des hide por­
       tivă, nici subtila cercetare omene­  munţii, au despărţit continentele, au ţile strălucitoare, rai multico’or cu
       ască a contimporanului său James
       Joyce, nici pasiunea meditativă, plină
       de îndoieli şi abstracţii a unora din                        PRESIMŢIRI...
       tinerii scriitori francezi sau italieni.
       Menit să pătrundă în marele public,      Prăvălind prin stânci               Urmărit pe drum
       Morand nu şi-a tăiat zone limitate       Hohote adânci,                      De aripi de fum
       în omenire, nu s'a închis în expe­       Zarea ’nsângerând                   De uscate foi
       rienţe de interpretare cosmică, reu­     Nouri răscolind,                    De mărunte ploi
       şind’ astfel să judece mai repede        Aducând cu ea                       Şi de presimţiri,
       decât alţii restul complex şi sintetic   împânzire grea                      Peste-un vis târziu
       al lumii de azi.                         De melancolii,                      Voiu sfărma ’n pustiu
         In Europe galante, îşi alesese drept   Toamna va veni,                     Bulgări de-amintiri...
       ţintă nămai „un inventar ingenuu         Şi-a intra în noi
       al niinun lor lumii“; ingenuu, adică     Umede de ploi.                      .. Iar când ostenit
       artistic,fără emfază, fără prejudecăţi                                       Şi cu gând sdrobit
       sau repulsiuni, puţ n ironic, dar tot­   Vânt turbat şi harnic               De atâta drum,
       deauna aderen* subiectului ales. Prin    S’a porni năvalnic                  — Presimţit de-acum, —
       aceasta, el apar ţine generaţ ei lite­   Crengi să scuture                   Mă voiu odihni
       rare a începutului veacului nostru,      Nori să fluture                     Mă voiu linişti
       generaţia povestitor lor precişi, anti-   Şi să şuiere                       Lângă-o cruce strâmbă
       retorici conştienţi de arta adevărată.   Şi să fluiere                       Albă de hotar,
         Morand e căiâtorul veacului XX,        Caşi un haiduc, —                   Voiu urzi în gând
       pe care nici o ţară nu-1 mai face        Ci eu voiu porni                    Tot trecutul blând...
       să isbucnească în exoansiuni de ui­      Iar a pribegi
       mire, aşa cum se întâmpla călătorilor    Şi-o să mă tot duc                  ... Şi porni-voiu iar,
                                                                                    Sfărâmând subt gene-o
       de acum două veacuri. Minunile lumii     Singur ca un cuc                    Lacrimă de jar...
       provoacă ironia lui subtilă, fiindcă     Pe drumuri pustii
       nu le mai observă cu ochii geogra­       în ceasuri târzii.,.           1924            TEOFIL BUGNARIU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10