Page 10 - 1956-06
P. 10
.2, S DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 593
Sä executăm la timp prăşitul culturilor-.—! SCRISORI Carnet juridic Note si comentarii
către redacţie
Ştiinţa agrotehnică şi expe :::::::::::::::::::::::::::::: buie să popularizeze mai mult Le-a mers pînă într-o zi Sfat popular, sau ea. Dacă încerci s-o priveşti,,
rienţa fruntaşilor din agricul în rîndyj colectiviştilor şi a în- ?? rişti să vezi articolele gal
tură au dovedit că în tot timpul cauza întîrzierii primei praşile, tovărăşiţilor importanţa prăşi- sală de aşteptare? bene din cauza ploii care pă
campaniei agricole, de la semă pnaşila a Il-a şi a IlI-a, să ca tului cu cultivatorul tras de Aparat de radio La cooperativa „Vasile Roai- trunde prin geamul spart, iar
nat şi pînă la recoltat, trebuie dă tocmai în perioada recoltării tractor, îndrumîndu-i să încheie fără lămpi tă“ .şi AGEVACOOP Simeria, se — Tovarăşe secretar, am dacă citeşti, rămîi, cum am
să se acorde o atenţie deosebi păioaselor, lucrare care nu poa contracte în această privinţă. venit să vă spun că... mat. spus, cu o deziluzie: ar
tă lucrărilor de întreţinere a te fi amînată şi care se face în Ele trebuie să combată obiceiul 0 ămi-nul cultunal din satul .- strecunaseră în posturi de răs ticolele sînt scrise din apri
culturilor, pentru a distruge bu acest caz în dauna culturilor greşit al multor ţărani munci — Stai, tovarăşe, că nu lie, în cinstea lui „1 Mai”.
ruienile care înăbuşă plantele prăşitoare. tori individuali care încă mai '--V a le a Iepii, raionul Orăş- pundere, o serie de elemente sînt eu cel pe care-l cauţi. Te prevenim ca să nu se în-
de cultură şi le iau din hrană. fac la cultura porumbului o tîmple cumva să rămîi în ur
Pentru a executa prăşitul în- singură praşilă cu sapa şi apoi tie, a primit un aparat de radio necinstite care, crezînd că le —m mă ca toţi cei ce răspund de
Ploile căzute în ultima deca tr-un timp scurt ori de cîte ori se mulţumesc să mai dea oda la baterie, care să contribuie la va merge, au început, prin dife gazetă, pentru că acest
dă a lunii mai şi timpul căl este nevoie, şi pentru a uşura tă cu rariţa printre rînduri. A- — Apoi, de cătrănit ce lucru s-a mai întîmplat şi cu
duros cin ultimele zile, au fa munca oamenilor, este necesar ceasta este o metodă dăunătoa ridicarea nivelului cultural al rite metode frauduloase, să fu eram, te-am luat drept Tra- secretarul sfatului şi secre
vorizat creşterea buruienilor în ca lucrările de prăşit să fie me re care aduce pagube mari. Prin ţăranilor muncitori din sat. Dar re din banii statului. Aceasta ian Urzică. Dar dumneata ce tarul organizaţiei de bază.
culturile prăşitoaie. De a- canizate pe soară cît mai largă. şanţurile făcute de rariţă, apa cauţi în biroul lui. Ii ţii cum Cînd au citit articolele, au
ceea, se impune ca toate cultu La prăşitul culturilor de po se pierde mai uşor şi de multe ce folos. Acest aparat nu. poa însă a ţinut pînă într-o zi, cînd va locul ? crezut că colectivul de redac
rile prăşitoare să fie pră rumb, cartofi, sfeclă de zahăr, ori se taie rădăcinile plantelor. te fi folosit. Gauza ? Tovarăşul la un control, s-a descoperit că ţie al gazetei de perete are
şite îinir-un timp cît mai scurt. Hoarea-soarelui, ţăranii munci Costică Ciuoea-n, a găsit de cu Ioan Pădureanu, fost vicepreşe — Da de unde! Căutam dreptate că sîntem în aprilie
tori individuali trebuie să folo Paralel cu prăşitul, în cazul viinţă ca să-i demonteze lăm dinte al cooperativei „Vasile ş l eu tot pe secretar sau pe şi nu în iunie cum ştiau ei.
Executat la timp şi în bune sească prăşitoarea trasă de ani că plantele au răsărit prea de pile şi bateria -şi să le ducă la Roaită“, în complicitate cu Cor oricine altul de la sfat. dar Aşa că... au potrivit pasul
condiţiuni, prăşitul duce la spo male. Cu ea se pot prăşi cca. se, trebuie executat şi răritul el acasă. Dacă i se pune între nel Dan, referent tehnic la Age- nu-i nimeni. după al colectivului şi au ră
ruri însemnate de recoltă. Dacă 2 ha. pe zi, făcîndu-se o econo lor la floarea-soarelui, sfecla de barea de ce a făcut acest lu vacoop şi alţii, au delapidat mas in urmă.
buruienile nu sînt distruse la mie de 4-6 zile muncă la ha. zahăr, porumb etc. cru — spune că nu le poate suma de 368.685 lei, prin fal — Or fi pe aici pe aproa
timp, ele pot să înăbuşe plan lăsa la cămin — de acolo, chi pe, că doar nu lasă ei uşile Aşteaptă după ajutor
tele şi uneori să provoace chiar Rezultate şi mai bune la pră De acum prăşitul se poate e- sificarea unor acte valorice. aşa deschise...
compromiterea totală a culturi şitul culturilor, se pot obţine xecuta la toate culturile pră In comuna Filimon Sîrbu,
lor. De asemenea, prin prăşit prin folosirea cultivatorului şitoare. Inginerilor şi tehnicieni purile s-ar putea fura. Aşa-i el Pentru aceste fapte, Tribuna — Păi, eu stau de două raionul Ilia, există o baie
se distruge scoarţa de la su C.U.T.-21, tras de tractor. Cu lor agronomi de la punctele a- om tare „vigilent“. Numai că lul popular al oraşului Deva, ore aici şi n-a venit nimeni. populară. Cel puţin aşa scrie
prafaţă şi se formează un strat un cultivator tras de tractor se gricole şi comune, le revine sar cetăţenii din satul Valea Iepii care a judecat procesul la faţa pe una din clădirile arătoase
afinat care împiedică pierderea pot prăşi 10-12 ha. pe zi, şi se cina de a arăta colectiviştilor, ar vrea să asculte şi ei emisiu locului în faţa a numeroşi ce Asemenea convorbiri au loc din comună. In momentul de
apei din pămînt şi înlesneşte realizează zilnic o economie de întovărăşiţilor şi ţăranilor mun nile posturilor noastre de radio, tăţeni, în baza articolului 236 deseori în birourile Sfatului faţă (ca de altfel şi acum 3
pătrunderea apei provenite din peste 50 zile-muncă. citori individuali, modul de e- mai ales emisiunile pentru ţă din Codul Penal, a condamnat popular din comuna Certeju ani), ar fi mai corect dacă
ploi. De aceea, se spune că fie xecutare al fiecărei lucrări în rănimea muncitoare. pe infractori după cum urmea de Sus, raionul Ilia. Nu odată s-ar schimba inscripţia : „Ba
care praşilă făcută la timp va Staţiunile de maşini şi trac parte, după toate realizările s-a întîmplat că au venit la ia populară" cu o alta şi a-
lorează cît o ploaie bună. toare din regiunea noastră, dis ştiinţei. I. JUDE ză : Ioan Pădureanu, 14 ani sfat cetăţeni din satele apar nume „Local p ă r ă s itP o a te
pun de multe tractoare K.D.P. ţinătoare comunei şi, negă că atunci, cetăţenii n-ar mai
Prăşitul este o lucrare care şi cultivatoare C.U.T. Totuşi, Comitetele raionale de partid, corespondent muncă silnică şi 10 ani degra sind pe nimeni, făceau dru veni pe capul tovarăşilor de
cere multe braţe de muncă şi se s-a observat că multe gospodă comitetele executive ale sfatu dare civică ; Ioan Cucu, 12 ani mul înapoi fără să rezolve la sfat cu întrebări de felul
execută în perioada cînd mun rii colective refuză să încheie rilor populare şi organizaţiile problemele. Pe lîngă toate a- acesta:
cile agricole sînt mai aglome contracte pentru executarea pră- de partid, sînt chemate să mo Mai mu!) sprijin din muncă silnică şi 10 anî degra cestea, salariaţii sfatului. în
rate. Este ştiut că un om pră şitului mecanic, deşi pe lin bilizeze oamenii muncii la exe graba cu care pleacă, uită să — De ce nu funcţionează
şeşte cu sapa cca. 0,12 ha. pe gă avantajele arătate, ea cutarea prăşitului într-un timp partea cadrelor didactice dare civică ; Gheorghe Vkicze, bage în sertare documentele baia? Cînd aveţi de gînd s-o
zi. Pentru executarea praşilei asigură lucru de calitate supe scurt la toaxe culturile \ pră 12 ani muncă silnică şi .10 ani de uz intern şi alte instruc reparaţi, că de promis ne-aţi
pe un hectar, este nevoie de rioară prin afînarea uniformă a ţiuni, lăsîndu-le vraişte pe tot promis? etc.
8-9 oameni. Dacă în unităţile so pămîntului pe toată suprafaţa şitoare. Agitatorii au datoria să J ) ste ştiut că echipa de cor degradare civică; Ioan Lungu, meşe. Cît despre uşile birou
cialiste care deţin suprafeţe parcelei şi este puţin costisi O d i n corn. Miercurea, raionul 9 ani muncă silnică şi 9 ani de rilor, nici vorbă să le închi Iar cei de la sfat, nu vor
mari de prăşitoare, se face pră toare. Gospodăriile colective plă arate ţăranilor muncitori că prin Sebeş, a fost premiată la con gradare civică ; Laurean Radu, dă. De aceea, cetăţenii care mai trebui să se obosească
şitul numai manual, de cele mai tesc pentru executarea unei pra cursurile ce s-au desfăşurat în Cornel Dan, Ioan Crişan, la vin cu diferite probleme, au născocind diferite motive. De
multe ori lucrarea se întîrzie şile la un hectar de porumb nu executarea la vreme a prăşitu- tre brigăzile artistice ale cămi cîte 8 ani muncă silnică şi 8 făcut adevărate săli de aş altfel, pentru moment, sînt
din lipsa braţelor de muncă mai o cantitate de 8-13 kg. po nelor culturale, în anii trecuţi. ani degradare civică ; Beniamin teptare din birouri. liniştiţi. De asta i-a asi
ceea ce duce la scăderea recol rumb. lui se împiedică pierderea ume Se pune întrebarea : de ce ia Hînteşteanu, 4 ani închisoa-e gurat tovarăşul Bot Ludovic,
tei. Se întîmplă uneori, ca din concursul din acest an nu s-a corecţională şi 4 ani interdicţie Să îndrăznească însă cine medicul acestei comune. El
Organele de partid şi agricole zelii din pămînt şi că numai în prezentat nici la faza pe co coiecţională; Alexandru Tîm- va să spună că tovarăşii de le-a spus oamenilor că a ce
de la secţiile agricole raionale, mune ? peanu şi Gheorghe Mnnteanu, la Sfatul popular din Cer rut ajutor şi de la raion şi de
punctele agricole şi S.M.T. tre- felul acesta se poate obţine o la cîte 3 ani închisoare corecţio tei nu Ştiu ce-i vigilenţa. Să la regiune, unde se cunoaşte
I-n comun-a Miercurea există nală şi 3 ani interdicţie corec- vedeţi atunci ce teorie fac. situaţia, dar că... întîrzie să
recolta bogată. două şcoli cu învăţămînt de 7 ţională, Dumitru Trifa, 3 ani în Insă, din păcate, numai teo vină.
ani, unde sînt profesori ¦care chisoare corecţională şi Ioan rie, altceva nimic.
predau muzica, cum sînt tova Varcan, 7 luni închisoare corec Ce ar fi dacă sfatul popu
răşii Ioan Crişan. P. Teslaru şi ţională. Totodată, inculpaţii au d Oameni rămaşi în urmă lar, în loc să caute motive,
profesorul de la şcoala cu lim fost obligaţi la plata integrală ar întreprinde o acţiune de
ba de predare germană. Ce au a sumelor delapidate. C Tot în comuna Certeju de repararea băii, din resurse lo
făcut aceştia pentru activizarea > Sus, întîlneşti — şi nu prea cale ?
t departe de sfatul popular —
acestui cor ? Locuitorii comu Fiind confirmată de Tribuna r gazeta de perete pe care Răspunsul e c la rc e tă ţe
C scrie : „Organ al organizaţiei nii din comună ar sprijini
RECOLTAREA FURAJELOR nei spun că n-au făcut nimic. lul popular regional, sentinţa a acţiunea şi nu ar mai aş
de bază P.M.R. şi al Comi tepta după ajutor din altă
Oare n-ar putea ei să depună rămas definitivă. tetului executiv“. Curios să parte.
cunoşti ce mat este nou în
Recoltarea la timp şi în bu ţiuni optime, munoa trebuie or mai indicat, deoarece fînul us mai multă conştiinciozitate şi comună, vei vrea s-o citeşti, (După corespondentele tovar
ne condiţiuni a furajelor va a- aşa cum face orice cetăţean. ? t răşilor Ioan. Josan şl . Iosif
siguna hrana animalelor pen dragoste în pregătirea corului ? Cînd cauţi să furi
tru iarnă şi va contribui la dez Noi te prevenim, drag tre Toma).
voltarea şeptelului de animale. ganizată în aşa fel, încît toa cat pe capre sau prepeleci nu M. HOCIOTA din banii statului*6 cător. Dacă vrei să nu ai o
In momentul de faţă, oamenii deziluzie, să-ţi vezi mai de-
muncii de pe ogoare au sarcina te maşinile şi uneltele existente are pierderi mari, îşi păstrează corespondenl f- parte de drum, să nu te o-
de a se pregăti şi a începe re ( preşti nici o clipă în faţa ga-
coltatul furajelor, astfel ca a- să fie folosite din plin. Acolo culoarea verde şi gustul. In faţa Tribunalului popular C zelei, ba nici să nu te uiţi la
ceastă lucrare să fie complect
terminată înainte de recoltatul unde se pot introduce cositori In vederea obţinerii unei re Nepăsarea unui colectiv ,al oraşului Deva, a a p ă ru t. de
sportiv curînd pe banca acuzaţilor Ni
cerealelor. mecanice, ele trebuie folosite la colte bogate de fîn şi de calita colae Balosin, fost achizitor la
Pentru a obţine o recoltă bo
maximum. S.M.T.-urile din re te superioară, datoria fiecărui ţj“?n oraşul Sebeş popicări-a întreprinderea de stat pentru a-
gată de fîn, fîneţele trebuie co giunea noastră trebuie să ajute ţăran muncitor este să adune
site cînd plantele au început ^ c o le c tiv u lu i sportiv „Flamu chiziţionarea animalelor de ra
să înspice sau la începutul în gospodăriile agricole colective, cît mai repede fînul. Pentru a
floritului. Nu este bine să se ra roşie“, de- pe lîngă fabrica să şi de muncă, împreună cu
recolteze ierburile după ce s-au întovărăşirile agricole şi sfatu- se evita pierderile mari în ca-'
format seminţele, deoarece se
obţine fîn de calitate inferioară, turile populare comunale la re zul cînd timpul este' ploios şi de tricotaje „Teba“, stă de mai complicii săi : Ovidiu Rusu, in
mai puţin nutritiv şi cu mai coltatul furajelor cu cositorii?, uscarea nu se poate face în
multe buruieni. Buruienile care bine de un an'nefolosită şi, din giner zootehnist din Iii a, Con
se înmulţesc prin seminţe şi nu
sînt cosite la timp, ajung la mecanice. Folosirea cositorilor condiţiuni bune, atît • ierburile oauza proastei îngrijiri se rui stantin Dăscălescu, inginer zo
maturitate şi îşi împrăştie se
minţele pe fîneţe, iar în anii mecanice..prezintă o serie.de a,- din--fîneţele-naturale cît şi tri nează. Acoperişul este 'distrus, otehnist, Liviu Oancea, inginer
următori împînzesc şi mai mult
fîneţele. v an taje: se recoltează mai re foiul şi.lucerna,..se vor însiloza iar ploaia intră în voie, provo- agronom din Crişcîor, Gheo'r-
Pentru plantele de graminee, pede şi ma! uşor şi se taie iar fie singure, fie în amestec cu cîndu-i stricăciuni. ghe Frenţoni, inginer zootehnist
cum s în t: păiuşul, ovăsciorul,
ba la o anumită înălţime, o re pleavă, tocătură de paie sau Deşi muncitorii fabricii sînt din Haţeg, Dumitru Nicoară,
obsiga, firuţa şi altele, momen
tul cel mai potrivit de recoltat partizează uniform pe brazde fîn uscat. dornici s-o folosească, totuşi, Lazăr Mariş şi alţii. Din constatările unei echipe
este atunci cînd acestea au în
ceput să înspice. Leguminoa dînd posibilitate să se usuce Organele de partid şi de stat atît consiliul colectivului spor Fiind însărcinat de Direcţia
sele ca : lucerna, trifoiul, ghiz- tiv cît. şi conducerea întreprin agricolă a sfatului popular re
deiul şi borceagul, se vor re mai repede. ¦au datoria să îndrume ţărăni derii -stau pasivi şi nu se gră de control obştesc
colta în momentul cînd începe besc să ia nici-o măsură. De gional să achiziţioneze diferite
înfloritul sau, cel mai tîrziu, In cultura plantelor de fîn mea muncitoare să recolteze ce? animale de rasă pentru staţiu I"f_a... ' ' u" ' Echipa de con La La magazinul nr.
cînd o treime din plante sînt nile de montă şi animale' de
uscarea are o mare însemnăta într-un timp cît mai scurt toa —o — muncă pentru nevoile diferitelor trol obştesc din ca 74 alimentar şi
înflorite. gospodării, numitul Nicolae Ba re fac parte tova .magazinele nr. 27
Recoltînd după aceste terme te, deoarece de ea depinde, în te furajele şi să le cicpoziteze O conslrucfie ce se losin, a falsificat o serie de sem Vulcan Lupan!
ne, se va obţine o cantitate mai primul rînd, obţinerea unui nu în condiţiuni cît mai bune. De răşii Gheorghe Pîrvan, Eleono şi 32, ce aparţin de O.C.L. pro
mică de fîn şi de calitate infe
rioară, deoarece frunzele plan- treţ de calitate superioară. Prin asemenea, sfaturile populare au ra Sicomaş, Ana Riţan şi An- duseindustriale Petroşani, e-
tfelor care sînt cele mai valo dronic Ispas, ia controlul făcu!
roase se usucă şi cad. uscatul la soare, ierburile pierd datoria să mobilizeze ţăranii de curînd a găsit că magazinul chipa de control obştesc, a gă
nr 22 ce aparţine de O.C.L. pro
Pentru ca recoltarea finului o mare cantitate din materiile muncitori la recoltarea furaje ruinează nături şi sume, pe actele de a- sit numai lucruri frumoase. Dar,
să se facă la timp şi în condi- chiziţii şi, cu complicitatea ce
nutritive. Pierderile sînt cu atît lor de pe loturile zootehnice ‘’T'ăranii muncitori din comu- lor amintiţi, oare îl ajutau la ca şi la Vulcan, în Lupeni s-a
/ na Ohaba, raionul Sebeş, clasificarea animalelor (de mul
mai mari cu cît fînul stă îm pentru a -asigura hrana repro au muncit neobosiţi la lucrările te ori necorespunzăioare), a de duse industriale Petroşani şi ma constatat că unele unităţi nu
de construcţie a noului local al lapidat suma de lei 53.935, din gazinul alimentar nr. 50, func
prăştiat un timp mai îndelungat ducătorilor. căminului cultural. Spre sfîrşi- oare fiecare şi-a avut partea lui. ţionează bine. Vînzătorii servesc satisfac a,şa cum se cuvine ce
tul toamnei anului 1955, lucră în mod conştiincios, iar utila
pe cîmp supus ploilor sau cînd. Tehnicienii, inginerii, agro rile însă au stagnat. Construc Infracţiunile fiind incontesta jele sînt întreţinute în stare bu rinţele locuitorilor. Astfel, la
ţia neterminată stă descoperită, bil dovedite, inculpatul Nicolae nă. Prin grija gestionarilor An
este răscolit des cu furca. nomii şi zootehniştii, trebuie să iar zidurile încep să se ruineze, Balosin a fost condamnat ia 10 ton Lucher şi Ioan Geniemir, magazinul alimentar nr. 64
fără oa cineva să ia măsurile ani închisoare corecţională şi magazinele sînt bine aprovizio
Cînd timpul este uscat, cu arate oamenilor muncii de pe cuvenite. 6 ani interdicţie corecţională, nate, iar la mărfurile aşezate cu (gestionar Elena Mladin) echipa
E cazul ca tovarăşii din co Ovidiu Rusu la 8 ani închisoa grijă şi gust, conform instruc
soare mult, fînul cosit se lasă ogoare importanţa recoltării la mitetul executiv al sfatului re' corecţională şi 5 ani inter ţiunilor, sînt afişate preţurile. aconstatat că mărfurile din
popular comunal cît şi cei din dicţie corecţională, iar ceilalţi
în bnazde timp de o.zi, apoi se timp a fînurilor cît şi a depo secţia culturală a raionului Se au primit pedepse între 3-8 luni magazia de mînă sînt aruncate
beş să-şi reamintească de aceas închisoare corecţională.
strînge în căpiţe de 603—800 zitării lor, să dea indicaţiile tă construcţie şi să n-o lase la întîmplare, cîntarele şi greu
să se ruineze. Sentinţa a rămas definitiva,
kg. Dacă timpul nu este căl tehnice necesare şi să stabileas tăţile pline cu rugină, iar vîn
recursul inculpaţilor fiind res
duros şi sînt ploi, cel mai bun că momentul optim de recoltare. zătorii nu au totdeauna o com
sistem de uscare, este uscatul Gospodăriile agricola de stat, portare cuviincioasă, faţă de con
pe prepelegi sau capre de di gospodăriile agricole colective Nu acelaşi lucru s-a consta sumatori.
tat la magazinul alimentar nr.
ferite feluri, pe care se aşea şi sfaturile populare comunale 44. Din lipsă de preocupare a De asemenea, la restaurantul
gestionarului Petru Galea, in
ză nutreţul ori cît de verde, în trebuie să constituie un exem acest magazin, alimentele alte nr. 11 Lupeni, ce aparţine de
rate nu sînt scoase la timp şi
aşa fel ca să nu atingă pămîn- plu pentru ţăranii muncitori in lipsesc unele articole ca : biscu T.A.P.L. Petroşani, din cauză
iţi, piaste făinoase, făină albă şi
tul, într-un strat de 30-40 cm., dividuali, în recoltarea la timp de porumb. Nu pentru că aceste că gestionarul primise o nouă
asigurînd pătrunderea aerului şi în bune condiţiuni a furaje articole nu se găsesc în depo
din toate părţile. Pentru trifoi lor. V. OLTEANU pins de Tribunalul popular re zit, ci din neglijenţă şi lipsă de gestiune la grădina de vară şi
interes a gestionarului care nu
şi lucerna, acest sistem este cel Ing. EUGEN CERNELEA le cere. nu s-a mai interesat de restau
corespontent gional. rant, lipseau complect prepara
BggBMWMBMPBWMI ¦I Mj tele de bufet şi mîncările oalde,
întrecerea în cadrul fazei re- ^ 7 ^ ® pe marginea concursului nalurarea conţinutului şi la es iar grătarele ce se serveau a-
ionale a celui de-al IV-lea con- d n ie m n a n tomparea altor personaje cum
irs al cercurilor dramatice ale S-a întîmplat de altfel cu Cali veau lipsă la gnamaj.
ndicatelor ce s-a desfăşurat zi - echipelor sindicale de teatru na Ivanovici şi Maoarenco, ro
le trecute, a constituit o stră- luri cheie în piesă şi cel mai Cel mai grav lucru constatat
cită afirmare pe tărîm artistic puţin realizate.
talentelor din mişcarea de a- de echipa de control a fost la
atori. Mult superioare faţă de In ceea ce priveşte jocul în
timul concurs, echipele parti- ansamblu al echipelor se poate De la bufetul nr. 21, ce apar depozitul T.A.P.L. Lupeni. Aci
pante au dovedit în marea lor spune că s-au obţinut de ase
ajoritate seriozitate şi strădu- menea rezultate remarcabile. In ţine de T.A.P.L. Petroşani, lip s-au găsit coa. 40 kg. carne de
terpreţii au dovedit în majori
iţă în munca de pregătire a duce pe scenă o problemă deo întruchipeze pe scenă personaje să ducă la o analiză temeini tatea cazurilor că au înţeles ro sesc zile la rînd preparate de pasăre, care n-a fost predată
eselor prezentate. Nu puţine sebit de interesantă şi specifică ce aparţin unei societăţi apuse. că a orientării de pînă acum şi lurile respective, biografia lor
î fost momentele cînd specta- marilor şantiere ale ţării : edu la îndreptarea greşelilor ivite. şi locul ce-1 ocupă în desfăşu bucătăriei pentru preparare de
•rii aveau impresia că se gă- carea tineretului. Ea serveşte O orientare greşită au avut rarea conflictului, căutînd ast
;sc în faţa unei adevărate tru- din plin acest scop şi are o pu echipele de la Brad şi uzinele In ceea ce priveşte calitatea fel să participe intens la ac bufet şi vin vărsat. Vina o poar către gestionarul Gheorghe Do-
; de actori profesionişti. Corni- ternică influenţă asupra specta Zlatna. In caietul de concurs al interpretării s-a constatat . că ţiune.
a regională, analizînd activi- torilor. De asemenea, echip3 de formaţiei de la Brad figurează majoritatea echipelor participan tă gestionarul bufetului care fa denciu. La controlul făcut s-a
tea echipelor, pe baza criterii- la Clubul Cugir cu piesa „In două piese — „Eseu“, cu care nu te la concurs şi-au îmbunătăţit In ceea ce priveşte scenogra
r stabilite de regulament, a stepele Ucrainei“ de Corneiciuc, au reuşit să dea nici un spec simţitor activitatea. La aceasta fia, echipele participante — cu ce comanda cu întîrziere, ca şi mai constatat că acelaşi gestio
:os în evidenţă realizările ob- aduce prin spectacolele pe care tacol şi „Gaiţele“ pe care a pre a contribuit faptul că în general, excepţia celei de la Zlatna —
nute cît şi o serie de lipsuri le dă, mai ales la sate, o con zentat-o la concurs. instructorii au dovedit o justă s-au prezentat în condiţii bune. responsabilul depozitului care nar, avea o lipsă de 5,500 kg.
; pot şi trebuie remediate cît tribuţie efectivă la transformarea concepţie regizorală. Trebuie menţionate în mod deo
socialistă a agriculturii. Acelaşi Ori cît de mult s-ar strădui sebit formaţiile de la C.S.H. şi nu livrează mărfurile la timpul carne de pasăre pe care, aşa
iai curînd. lucru se poate vorbi şi de e- colectivul să interpreteze aceas S-au constatat totodată şi o se Lonea oare au avut decorurile,
In problema repertoriului, a chipa I.F.E.T. Sebeş, cu piesa tă piesă nu va ajunge la rezul rie de greşeli, mai ales în ceea costumele, recuzita bine puse după bum singur a recunoscut,
st scoasă în evidenţă orienta „Oaspetele din faptul serii“ de tatele pe care fără îndoială le- ce priveşte mijloacele regizo la punct.
la justă a echipelor de la Corn- H. Lovinescu şi de cea a Sfa ar fi putut obţine cu o altă pie rale şi -actoriceşti ce s-au între stabilit. a sustras-o el. I0S IF M 0 J 0 C
natul siderurgic Hunedoara, tului popular al oraşului Deva să mai mică şi legată de con buinţat pentru a scoate în ¦evi Comisia regională a analizat'
lubul Cugir, I.F.E.T. Sebeş şi cu cele două tablouri din piesa temporaneitate. O lipsă serioa denţă conţinutul piesei. Astfel, repertoriul, interpretarea, sce t Atît gestionarul bufetului cît Inspector comercial de stat
fătul popular al oraşului Deva. „Pentru fericirea poporului“ de să a dovedit echipa uzinelor pentru a scoate cit mai rpulte nografia şi activitatea depusă
tre au ales pentru concurs pie- N. Moraru şi A. Baranga. Re Zlatna, care, fără să ţină seama efecte de comedie, tov. Mircea de echipele participante la faza şi gestionarul magazinului ali N. R. ~ Organele de condu
î cu un pronunţat caracter e- zultatele obţinute de echipele de d„ îndrumările date de organele Iosif, instructorul echipei C.S.H., regională, clasificîndu-le în fe cere care răspund de aceste uni
j.cativ, legate de problemele mai sus se datoresc în cea mai competente, s-a prezentat la ¦a exagerat prea mult anumite lul următor: pe locul I C.S. Hu mentar amintit, pe lîngă faptul tăţi, trebuie să ta de îndată mă
mtemporane şi. pe cît posibil, mare parte faptului că au ştiut concurs cu comedia „Georges nedoara. ne locul II clubul Cu surile necesare pentru lichida
otrivit capacităţii de interpre- să-şi aleagă un repertoriu co Dandin“ de Moliere, pe care a caracteristici ale cîtorva perso gir şi Mina Lonea, iar pe locul că nu-şi organizează munca, nu rea lipsurilor constatate de e-
ire a membrilor echipei. respunzător. Nici echipele mi denaturat-o, nereuşind să scoa naje. De exemplu, autorul dă III C.F.R. Simeria, I.F.E.T. Se chipele de control obştesc.
Piesa ,,Viaţa nouă“ de 'Stlet- nei Lonea cu piesa „Căsătoria" tă la iveală putreziciunea socie indicaţii despre Verşnev din beş şi Sfatul oraş Deva. rezolvă nici reclamaţiile consu
;h — după poemul pedagogic de Gogol şi C.F R. Simeria cu tăţii burgheze din timpul în ca „Viată nouă“ că este gîngav,
a Maoarenco prezentată de e- comedia „Gaiţele“ de Al. Kiri- re a trăit Moliere. iar despre Cuzma că e corcitu CONSTANTIN UNGUREANU matorilor.
îipia combinatului siderurgic a- ţescu nu au greşit incluzîndu-le ră de ţigan. Pornind de la a-
— alături de cele contemporane Asemeni oricărei formaţii ar ceste două indicaţii destul de directorul Şcoliî populare de artă L apărut buletinul „Pentru apărarea păcii“ nr. 66
— în repertoriu, dar interpreta tistice de amatori şi pentru cer vagi tov. M. Iosif face din Ver
rea lor s-a dovedit a fi mult curile de teatru, piatra de te şnev un bîlbăit care pur şi sim Petroşani Numărul 66 al publicaţiei doptate cu acest prilej.
mai dificilă, datorită faptului că melie a activităţii lor o consti plu irită pe spectatori cu caco „Pentru apărarea păcii“, editat
interpreţilor le este mai greu să tuie repertoriul. De felul în care foniile ce 1? repetă, iar lui Cuz de Comitetul National pentru _In corpul publicaţiei pot fi
acestea şi-au întocmit reperto ma îi dă intonaţiile celui mai Apărarea Păcii din R.P.R.. pu citite documentele adoptate de
riul au depins rezultatele obţi autentic ţigan nomad. Această blică o serie de articole de ac sesiunea extraordinară a Con
nute la concurs, ceea ce trebuie goană după efecte duce la de- tualitate din activitatea parti siliului Mondial al Păcii.
zanilor păcii din întreaga lume,
precum şi materiale ce tratează Sînt publicate de asemenea
aspecte din activitatea comite articolele: „Şedinţa plenară
telor de luptă pentru pace din lărgită a Comitetului Naţional
ţara noastră. pentru Apărarea Păcii din
.R.RR.'k „Un nou succes al
Editorialul publicaţiei intitu
lat : „Documentele sesiunii de principiilor coexistenţei paşni
la Stockholm — în fiecare ca ce“, „Să îmbunătăţim activita
să !” dezbate şi comentează pe tea comitetelor din Staţiunile
de Maşini şi Tractoare şi Gos
larg importanţa hotărîrilor a- podăriile Agricole de Stat“, pre
cum şi alte materiale.
