Page 6 - 1956-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 592

f&ăiţULViMttl La uihidmM HgŞANTIER CULTURAL Q l& tt fim m tntam i

Cu privire la diferite probleme 1 Momente „istorice“ sînt Volcu din Orăştie. Şi nu un
Valeu oarecare, ci un Volcu Se-
din gospodăria colectivă înviorare în munca culturală de la „Teba“ Sebeş I Tovarăşi! Trăim momentul u- verin, care n-are timp s-aştepte
nui angajament măreţ, extra­ la o masă. A i înţeles ?
Un cititor tal ziarului nos­ boi, 9 scroafe, 1 vier, 250 ol, ordinar. Nu se ştie cînd vom
mal avea asemenea prilej în — Totuşi, dispoziţiile...
tru, membru al comitetului 50 stupi şi ce venituri aduc îmi aduc aminte de o întîm- Mărturisesc sincer că n-am ministratorul cantinei, Aurelia scumpa noastră comună Balşa.
plare petrecută cu cîteva luni Chiroa, Gerda Ghilinger şi Ma- Ne-am propus să terminăm con­ — Ce dispoziţii mă, ce dispo­
de iniţiativă din comuna Pe- aceste animale”? în urmă la fabrica ,,Teba“ din crezut. ria Draşoveanu. In programele strucţia şcolii elementare cît ziţii. Mă serveşti urgent că-s
Sebeş. Mă deplasasem la Sebeş Acum cîteva zile am trecut brigăzii au fost criticaţi şi alţii mai repede. Şi o vom face! grăbit. Eu n-am tim pt de pier­
ţelca, raionul Alba, unde se RĂSPUNS : La inaugura­ pentru a mă interesa despre ac­ care nu-şi văd de treburi. Aşa, dut. Hai toarnă...
tivitatea culturală. Vroiam să din nou p.pe acolo. Vroiam să de pildă, s-a vorbit despre to­ Apoi, copleşit de greutatea cu­
duce munca pentru crearea re, colectiviştii din Obreja nu scriu despre acest lucru. Mă văd ce s-a mai petrecut de varăşii Petru Bogdan şi Ileana vintelor spuse, vorbitorul — nu Discuţia aceasta a avut loc
gîndaam că voi găsi aici aspec­ atunci prin acest loc. De rîndul Bogdan care au folosit vopsito­ se mai ştie precis, cine era — de curînd în restaurantul coo­
unei gospodării colective, ne au avut decît 3 vaci 'şl 3 cai. __ te care, arătîndu-le, să serveas­ acesta, într-adevăr, am avut ce ri a fabricii în interese persona­ s-a lăsat pe scaun, epuizat. perativei „Filimon Sîrbu" din
că drept pildă şi altor unităţi vedea. La „Teba“ există astăzi le. Orăştie şi a continuat din ce în
roagă să răspundem la cî- Cu bani împrumutaţi de la J culturale. Am nimerit-o însă rău: un cor de coa. 100 persoane, o Aceasta s-a petrecut în anul ce mai viu pînă barmanul, ca
munca culturală mergea destul echipă de teatru cu un reperto­ La fabrica „Teba“ activitatea 1954. să evite un scandal, l-a servit
teva întrebări cu privire la bancă pe termen scurt şi pe j de slab. riu bine ales şi o brigadă artis­ culturală se desfăşoară acum, pe Volcu Severin la bar.
tică de agitaţie în ale cărei pro­ într-un ritm nou. Acest început De-atunci, n-au mai fost mo­
colectivă. termen lung, ei şi-au cumpă- ) La „Teba“, pe vremea aceea grame sînt reflectate cele mai bun, trebuie stimulat mereu, mente măreţe în Balşa. O sin­ Şi în timpul discuţiei şi după
exista neînţelegere între orga­ semnificative probleme ale între­ membrii formaţiunilor artistice gură dată s-a mai încercat o ten ­ aceea, barmanul a avut o sin­
Răspundem întrebărilor pu­ rat animalele sus-menţiona- j nele chemate să se intereseze existente trebuie să depună şi tativă de angajament măreţ, a- gură nedumerire. Dacă acest om
de activitatea culturală. Fieca­ prinderii. pe mai departe acelaşi elan, ace­ tuncl cînd conducerea întovără­ este atît de grăbit îneît nu poa­
se, folosind exemple concre­ te. Aceste animale aduc co- < re oredea că el face prea mult, iaşi dragoste de muncă. O aten­ şirii a vrut să termine con­ te aştepta cîteva m inute la o
iar altul nu face nimic. Fiecare Cum s-a ajuns aici ? In pri­ ţie mai mare trebuie să acorde struirea saivanului încă în 1955, masă, atunci dece intră să bea
te din gospodăria colectivă lectiviştilor venituri deosebit p se trudea să demonstreze că da­ mul rînd printr-o muncă susţi­ muncii culturale din această în­ dar nefiind bine organizată, ten­ o ţuică în restaurant ? Oare a-
că totuşi munca culturlă mer­ nută, desfăşurată în această di­ treprindere şi tovarăşii de la Con­ tativa a eşuat. ceasta nu-i răpeşte din timpul
din Obreja. de mari. Din vînzarea purcei- < ge, apoi aceasta se datoreşte fă­ recţie de către organizaţia de siliul sindioal regional. Ei trebuie său atît de preţios ?
ră îndoială lui, iar dacă există partid şi de către comisia de să tragă la răspundere pe cei care A u trecut doi ani de zile de
ÎNTREBARE : „Ce va face lor şi a viţeilor ei au reali- 1 lipsuri în această privinţă, apoi concurs din întreprindere. Noul se interesează într-o măsură la acea memorabilă dată. Con­ Mai tîrziu însă, cineva l-a lă­
responsabil cultural tovarăşul nesatisfăcătoare de o asemenea ducătorii comunei Balşa, în murit pe barman:
in timpul iernii majoritatea zat în anul trecut o sumă de j • acestea se datoresc altora. In Dorin Lâdaru, s-a apucat cu problemă. Atunci cînd formaţiu­ frunte cu preşedintele Gherasim
hărnicie de lucru. In acest fel nile artistice de la „Teba“ au Cucian, admiră ori de cîte ori — Volcu Severin nu-i atit de
colectiviştilor deoarece nu 19.643 lei, iar din vînzarea ; urma acestor constatări, am munca a început să se îmbună­ avut faza de concurs pe între­ au ocazia, minunata zidărie a grăbit, pe cît de arogant şi scan­
tăţească ajungîndu-se acolo în- prindere, nici unul din aceştia şcolii elementare care s-a ridicat dalagiu.
toţi pot fi angajaţi la ani­ laptelui, brînzei şi a 50 kg. plecat de acolo, cu multă pă­ cît astăzi muncitorii de la nu a luat parte, nu a dat în­ pînă la jumătate şi care a rezis­
„Teba“ vizionează adeseori pro­ drumările necesare. tat eroic celor două ierni trecu­ Asta-i toată problema
male ?" lînă la contract, au totalizat ) rere de rău în suflet. Cînd să grame frumoase, date de către te. La fel, preşedintele întovără­
formaţiunile artistice ale fabri­ Acordîndu-se atenţie mai ma­ şirii, Aron Pîrva, nu lasă să Ţigări »Mărăşeşti«
RĂSPUNS : In gospodăria suma de peste 23.000 lei. La < ies pe poartă, tovarăşa Angela cii. treacă nici-un prilej, fără să
re muncii culturale de aici, re­ glorifice monumentala construc­ — In s fîrş it! Dragul meu, sal-
colectivă din Obreja, raio­ aceste sume se mai adaugă j Jiteanu, secretara organizaţiei de Nu de mult în programul bri­ ţie a saivanului care a ajuns vează-m ă! Eşti ultima speranţă.
găzii artistice de agitaţie, au zultatele vor ajunge să fie din pînă aproape de acoperiş. Pînă niţ-mi dai o „mărăşească"
nul Alba, unde sînt reparti­ 9.815 lei din vînzarea anima- < bază de partid, mi-a spus : fost biciuite cîteva năravuri ale nu scapi de mine. Indură-te, zău.
unor tovarăşi ca Ion Stoicuţa, ce în ce mai frumoase. Din informaţiile pe care le de­ Alerg de aproape două ore prin
zaţi pentru îngrijirea anima­ lelor mari şi cantitatea de j — Vino peste o lună sau şef contabil, Petru Ursu, şef me­ ţinem, aceşti doi oameni, s-ar fi toată Deva şi nici urmă de ţi­
canic, Simion Dumitreasă, ad­ V. DAN exprimat de curînd (însă neo­ gări „Mărăşeşti". La toate tu­
lelor doar 7-9 oameni, mun­ 608 kg. brînză şi 379 kg. lî­ două, tovarăşe, şi ai să vezi a- ficial) că în timpul cel mai a- tungeriile am prim it acelaşi răs­
propiat, şi anume peste... 4-5 puns : „N-avem I" Tu ca vechi
ca se desfăşoară a stfe l: pînă nă, repartizate membrilor tunci că la „Teba“ activitatea ani, construcţiile vor fi date în fum ător de „Mărăşeşti" nu se
folosinţă. Se pune însă întreba­ poate să nu mai ai vreo ţiga­
la data de 15 decembrie, se pentru zilele-muncă efectua­ culturală merge. rea : Dacă cei care au nevoie de ră. Hai îm prumută-mi una...
aceste construcţii pot să aş­
lucrează in cîmp, la trans­ te. Colectivistul Icnuţ Cleja, tepte pînă atunci ? — îm i pare rău, scumpule,
dar nici dacă m-ai omorî, tot
portul cocenilor de porumb, cu familia sa compusă din (După scrisoarea tov. nu ţi-aş putea împrumuta o
EUGEN DAMIAN) „mărăşească". De-o săptămînă
la arături adinei de toamnă trei braţe de muncă, a primit fum ez „Carpaţi".
Un om grăbit
şi apoi la transportul cote­ în anul trecut cantitatea de — Cum ?l
— Ei, barm an! O ţuică urgent
lor. După ce s-a terminat 41,800 kg. brînză şi 26,200 la neică. — Fumez „Carpaţi". Am
schimbat ţigările tocmai să nu
munca la cîmp, se lucrează kg. lină, iar Simion Salcău 5 — Nu vă supăraţi, tovarăşe, mai um blu atît după .,Mărăşeşti".
îm i pare rău, dar timpul mi-e
în cadrul gospodăriei la sfă- 33,200 kg. brînză şi 20,800 ) dar nu servim la bar. Vă ru­ preţios, aşa că m i-am luat o
grijă. „Carpaţi" găsesc la orice
rimat porumb, aranjat prin kg. lînă. j. găm să luaţi loc la masă. tutungerie şi orieînd.

curte, reparatul gardurilor, ÎNTREBARE: „Cum vor j) — Ce-ai spus ? Nemaipome­ Oare cei care aprovizionează
tutungeriile, nu se gîndesc la fu ­
magaziilor, tocat furaje, con­ fi retribuiţi bâtrînii”? j nit ! Păi, matale ştii cu cine mătorii care preferă ţigări „Mă­
ai de-a face ? Nu 1 A scultă! Eu răşeşti"?
diţionarea seminţelor, trans­ RĂSPUNS : „In statutul

portul bălegarului, făcut ră­ . model al gospodăriei a-

sadniţe, iar femeile torc clne- gricole colective se ara­

pâ şl ţes saci pentru gospo­ tă că gospodăria colec­

dărie. tivă crează, conform ho- Scurtă privire asupra activităţii culturale de la I.C.S.H.

Pentru fiecare 'colectivist tărîrii adunării generale \

se găseşte de lucru în orice fonduri de ajutorare pentru Analizînd munca culturală de nu de mult instalat un direc­ e ea şi cum nici n-ar exista.
la I.C.S. Hunedoara, nu s-ar pu­
perioadă a anului. De pildă, invalizi, bătrîni, persoane ca- j tea trage concluzia că aceasta Numai în acest fel se explică de
nu ar merge. Totuşi, ea nu ce într-o întreprindere aşa de
Izidor Boblţan, colectivist din re temporar au pierdut capa- ) merge aşa cum trebuie. E ade­ tor nou, tovarăşul Grigore Gar- mam nu s-au înscris la concurs
vărat că în cadrul I.C.S.H. exis­ gu, oare, se arată a fi cu mul­ decît 75 de cititori. Fără îndoia­
Obreja, a lucrat anul trecut citatea de lucru, familii cu ' tă cîteva brigăzi artistice de tă dragoste pentru munca ce lă că vorbind despre această si­
agitaţie care au dat pînă acuma i-a fost încredinţată. Insă el n-a
împreună cu familia sa, com­ greutăţi ale ostaşilor, între- ) programe destul de reuşite.
Există aici o oarecare preocu­
pusă din trei braţe de mun­ ţinerea creşelor şi orfanilor, -j pare şi în direcţia legării mun­
cii culturale de sarcinile ce stau
că, numai in brigada de cîmp Aceste fonduri de ajutorare în faţa producţiei. Cu toate a- fost ajutat cu stăruinţă. Aşa tuaţie se cuvine să amintim şi
cestea, însă, activitatea cultu­
şi a efectuat un număr de nu vor putea depăşi limita rală de la I.C.S.H. se desfăşoa­
ră sub posibilităţile de care se
644,69 zile-muncă, în timp ce de 2 la sută din valoarea dispune aici. se explică faptul că deşi trecu­ de comitetul U.T.M., respectiv

colectivistul Oanea Ciontea, brută a producţiei (in natu­ Mai întîi, localul clubului „Fi- seră peste 2 săptămîni de la de tovarăşul Aron Zlătior, oare
limon Sîrbu” , este rău între­
fost brigadier, tot cu trei bra­ ră şi în bani). ţinut. Acesta se găseşte în re­ instalarea noului director, tqtu- de asemenea acordă o insuficin-
paraţie de nu se mai ştie cîtă
ţe de muncă în familie a In gospodăria colectivă din vreme. Conducerea administra­ şi acesta încă nu avea un plin tă atenţie acestei probleme.
tivă, priveşte cu destulă pasi­
efectuat numai 549,77 zile- Obreja, bâtrînii care pot să vitate peste acest lucru. Din de muncă şi nici nu ştia pre­ La I.C.S.H. există posibilităţi
cauză că localul e aşa cum am
muncă. Din aceste exemple lucreze, sînt puşi la munci arătat, repetiţiile se fac cu des­ cis care anume îi sînt sarci­ pentru a fi desfăşurată o sus­
tulă greutate şi pe unde se ni­
se poate vedea că acei care uşoare: paznici de zi la gră- j mereşte.

lucrează în cîmp pot face ace­ dină, la curte, îngrijitori la j La conducerea clubului a fost nile. Tovarăşul Victor Coca, ţinută muncă culturală. Există

laşi număr de zile-muncă sau ferme de păsări. In cazul că j responsabilul cultural din par­ aici un tineret minunat. Acest

chiar mai multe decît cei un bătrîn lucrează şi nu poa- > tea comitetului de întreprindere, tineret trebuie antrenat în toate

care lucrează la animale sau te face atîtea zile-muncă în- j are datoria să se ocupe mai formele muncii culturale. Nu

intr-un alt post unde au zile- cît să cîştige cît are nevoie j îndeaproape de creşterea aces­ vom reuşi însă să facem aseme­

muncă fixe. să trăiască, i se repartizează j

ÎNTREBARE: „Cum au din fondul de 2 la sută atit J tuia. nea lucru decît printr-o mai

ajuns colectiviştii din Obreja cît are nevoie pentru a trăi, La I.C.S.H. se munceşte slab serioasă preocupare, prin acor­

ca să deţină în momentul d?L, ş ă ^ e .îmbrace şi să ţină un , . > • ' 1 1 . I ,1* \ f . f *?| JL- !

faţă un număr de 8 vaci, 10 porc şi mai multe păsări. şi în direcţia folosirii cărţii. darea unei mai mari atenţii a-

Aici, se face încă cu totul neco­ cestui .sector de activitate. Co- In cinstea celui de-al Ii-(ea
Congresal U. T. M.
Os Ea începutul anului şi pînă^acum au luat flintă respunzător popularizarea cărţii, . mitetul de partid, are datoria

• 8 gospodării agricole colective • 43 întovărăşiri agricole şi în special a cărţii tehnice. Nu să analizeze profund proble­
0 30 întovărăşiri zootehnice
sînt folosite în acest scop ghi- mele muncii culturale şi apoi

citorile şi serile literare, recen­ să ia cele mai potrivite măsuri Munca le-a fost răsplătită mulţi conducători de organizaţii
de bază, s-au angajat ca în cin­
In documentele celui de-al gospodării colective în oare s-au ziile etc. Necontrolată tovarăşa pentru ca ele să fie întotdeau­ Pe baza propunerilor făcute stea Congresului să colecteze în­
de Biroul Comitetului regional semnate cantităţi de metal ve­
Il-lea Congres al P.M.R., se înscris 324 familii cu o supra­ Pop, bibliotecara dă dovadă de na orientate înspre nevoile pro­ U.T M., Comitetul Central al chi. Astfel, secretarul organiza­
U.T.M. a acordat Diplome de o- ţiei de bază din G.A.C. Vine­
-arată că sarcina principală în faţă de 1.514,11 hectare, iar în delăsare în muncă, iar comisia ducţiei, înspre susţinerea aces­ noare şi materiale cultural-spor­ rea şi-a luat angajamenul ca
tive unor organizaţii de bază, pînă la Congres să strîngă 500
domeniul agriculturii pentru cel gospodăriile colective existente pentru concursul „Iubiţi cartea” teia. unităţi de pionieri,utemişti şi kg. fier vechi, pioniera -Halmagi
pionieri din regiunea noastră, Olivia din Băieşti, care a primit
de-al doilea plan cincinal este s-au mai înscris aproape 300 care se situează pe locul II pe un aparat de fotografiat, s-a
ţară în acţiunea patriotică de angajat ca pe lî-ngă cele 9 pio­
dezvoltarea şi continua întări­ familii cu o suprafaţă de peste Ş an t i erul tinere t u î u i colectarea metalelor vechi. In niere din unitate să antreneze
ziua de 5 iunie, la Comitetul re ­ şi pe ceilalţi copii şi şcolari din
re a sectorului socialist prin 430 hectare. Tot în această pe­ gional U.T.M., s-a făcut înmî- sat la strîngerea de fier vechi.
naraa acestor stimulente. Multe
crearea de noi gospodării colec­ rioadă au luat fiinţă un număr organizaţii de bază printre care In numele utemiştilor din or­
cele din satul Tărlăria, G.A.C. ganizaţia de bază de la atelie­
tive şi alte forme de cooperare. de 43 întovărăşiri agricole în Din iniţiativa Comitetului oră­ nie s-a făcut deschiderea festi­ au făcut primele ore de muncă Vinerea, raionul Orăştie, unităţi rele C.F.R. Asamblare Alba-Iu­
şenesc U.T.M. Deva tineretul vă a şantierului. In aceeaşi zi, voluntară. ¦de pionieri cum sînt cele din lia, tovarăşul Alexandru Haţe-
Călăuzite de aceste documen­ care au intrat 1951 familii de a hotărît să construiască prin cca. 100 de tineri, membri ai Băieşti raionul Haţeg şi Băniţa gan şi-a luat angajamentul ca
muncă voluntară un stadion organizaţiilor de bază U.T M. de Pînă la terminarea stadionu­ raionul Petroşani au primit pa­ pînă la 7 noiembrie să colec­
te, organele de partjd şi de stat ţărani muncitori cu o însemna­ sportiv declarîndu-1 „Şantier al la : Abator, D.C.A. B.C.I., lui, pe baza planului făcut de tefoane, aparate de fotografiat teze o oantitate de 250.000 kg.
din regiunea Hunedoara, au tă suprafaţă de teren. In cele tineretului”. şi din alte organizaţii, precum comitetul orăşenesc U.T.M., în „Pionier“, jocuri de şah, echi­ fier vechi, chemînd totodată la
acordat o atenţie deosebită mun- 30 întovărăşiri zootehnice 1.490 şi elevi ai şcolii profesionale, fiecare zi între orele 16-19,30, iar pament sportiv, etc. Organizaţia întrecere toate organizaţiile de
oii de transformare socialistă a familii de ţărani muncitori şi-au In după-amiaza zilei de 4 iu- duminica între 9-12 vor munci de bază de la mina Ghelar, a bază din sectorul transporturi
agriculturii. De la 1 ianuarie şi voluntar, 70-80 de tineri..io*S primit un acordeon, organiza­ feroviare.
ţia de bază de la Atelierele
pînă în prezent, au luat liinţă 8 strîns laolaltă 4.813 de oi. C.F.R. Asamblare Alba-Iulia, a Chemarea Comitetului
primit echipament complect raional U. T. M. Alba
In ziua de 2 iunie, Comitetul Sprijin permanent gospodăriilor agricole coSectiwe foarte redus de vaci cu lapte, pentru o echipă de fotbal, iar
porci şi păsări şi că se mani­ secretarului organizaţiei, Alex­ iot în cadrul acestei adunări,
regional de partid şi Comitetul pentru întărirea lor economicc-organizaforieă andru Haţeg an i s-a acordat tovarăşul Gheorghe Stanca,
'executiv al Sfatului popular re­ festă tedinţa de a creşte numai Diploma C.C. al U.T.M.- pentru prim-secretar al Comitetului
gional Hunedoara, au organizat ve, referatul a scos în evidenţă lor din Peşteniţa şi Ostrov, ca­ multe din consiliile de conduce­ oi. Or. aceasta este o tendinţă merite deosebite în muncă. U.T.M. Alba, după ce a mulţu­
că acolo unde munca s-a desfă­ re au fixat norme de lucru la re ale gospodăriilor colective ca mit Comitetului Central pentru
o consfătuire cu preşedinţii gos­ şurat pe brigăzi permanente de prăşit, semănat şi grăpat cu cele din Hărău, Rapoltu Mare, greşită deoarece ferme'e de ani­ Valoarea stimulentelor se ridică diploma ce î-a acordat-o, în
podăriilor colective din regiune, producţie, cărora li s-au reparti­ mult mai mici decît posibilităţile Beriu şi Căpud, nu pregătesc cu male aduc venituri mari gospo­ la coa. 100.000 lei. Printre a- numele utemiştilor din raion a
brigadieri, tehnicieni de la punc­ zat terenul, animalele şi inven­ reale de muncă, fapt care a dus grijă adunările generale, se dăriilor colective. Astfel gospo­ acestea se numără şi un ceas chemat la întrecere pe toţi tine­
tele agricole, secretarii cu pro­ tarul pe bază de proces verbal, la încurajarea lenei, indiscipli­ mulţumesc cu participarea unui dăria colectivă din Pricaz, a rea­ de mînă „Pobeda“, care a fost rii utemişti din regiune, propj-
blemele agrare ai comitetelor pentru mai mulţi iani, s-a reuşit nei şi la scăderea productivită­ număr mic de colectivişti şi nu lizat în anul trecut din vînzarea dat utemistului Nicolae Nicu- nîndu-şi ca pe raion pînă la 7
raionale de partid şi vice-preşe- ca lucrările să se execute la timp ţii muncii. In această privinţă dau posibilitate colectiviştilor să produselor obţinute de la anima­ lescu. noiembrie a.c. să colecteze can­
dinţii sfaturilor populare raio­ şi în bune condiţiuni. Ca exem­ organele tehnice şi de îndruma­ ia cuvîntul, să critice lipsurile le suma de 187.362 lei, iar cea titatea de 600.000 kg. fier vechi.
plu în această privinţă s-au dat re din cadrul S.M.T., secţiile a- şi să vină cu propuneri pentru din Ungurei suma de 130.000 Pe regiune, fruntaşi în colec­ Dintre acestea 200.000 kg. şi-au
nale. lichidarea lor. Mai mult chiar, lei. tarea fierului vechi de data a- propus să le colecteze în cin­
In cadrul consfătuirii, tov. gospodăriile colective din comu­ gricole raionale şi punctele a- unii preşedinţi ca cei din Cistei, ceasta este raionul Alba, care a stea Congresului, 250.000 kg. în
na Daia Romînă, Miercurea şi gricole, poartă o mare vină, de­ Bretea Mureşană, Păuca şi Sînt- Pentru dezvoltarea sectorului preluat drapelul de raion frun­ cinstea zilei de 23 August, iar
ing. Emanoil Manunghevici, di­ altele. Sînt unele gospodării co­ oarece nu au sprijinit pe colec­ andrei, iau hotărîri de unul sin­ zootehnic în toate gospodăriile taş de la raionul Hunedoara. restul de 150.000 în cinstea zi­
lective ca cele din Rapoltul Ma­ tivişti la stabilirea normelor şi gur pe care caută să le impună lei de 7 Noiembrie.
rectorul direcţiei agricole, a re, Oiejdea, Pianu de sus şi Be- nu au urmărit respectarea lor. adunării generale — lucru ce colective din regiune, este nece­ Angajamente în cinstea
prezentat un referat privind ac­ riu, unde brigăzile şi echipele este în contradicţie cu prevede­ sar ca tehnicienii zootehnişti să Congresului Chemarea comitetului raional
tivitatea gospodăriilor colective au fost organizate formal, mun­ Retribuirea muncii în sectorul rile statutului. sprijine colectiviştii în realizarea Alba a fost întîmpinată de a-
şi întărirea lor economico-orga- ca s-a dus fără plan, culturile zootehnic, în multe gospodării sarcinilor prevăzute în planul de In discuţiile ce s-au purtat plauzele entuziaste ale partici­
nizatorică. de prăşitoare nu au fost repar­ colective ca cele din Şibot, Pia­ Alte consilii de conducere ca producţie, să-i îndrume pentru a după înmînarea stimulentelor panţilor la şedinţă.
tizate pe echipe, iar şefii de e- nu de Sus, Dobîrca şi altele, s-a cele ale gospodăriilor colective dezvolta acele ferme zootehnice
Referatul a scos în evidenţă chipe au figurat numai cu nu­ făcut prin acordarea de zile- din Ungurei şi Geoagiu, au ad­ cărora li se pot asigura toate L. Leonov — Soţi — (în lim­ N. V. Gogol — Taras Bulba.'
că în anul trecut, cele mai mul­ mele. Slaba organizare a muncii muncă fixe îngrijitorilor, ceea mis să se folosească bani din condiţiile materiale. ba maghiară). A. Grigorovici — Nuvele.
te gospodării colective au obţi­ în aceste gospodării a avut o in­ ce a dus la obţinerea unor rezul­ contul gospodăriei pentru sco­ M. Gorki — Varenka Olesova.
nut producţii medii la hectar, fluenţă negativă asupra produc­ tate slabe de la animale. puri străine. Ridicarea continuă a produc­ B. Lukin — Drumul de creaţie
ţiei şi a veniturilor colectivişti­ ţiei şi a productivităţii muncii al lui M. Solohov (în lim­ D. Lâzărescu — L-am cunoscut
care întrec cu mult pe cele do- Justa organizare şi pregătire Pentru evitarea acestor defi­ în agricultură, se poate face nu­ ba maghiară). pe Terenti Malţev.
bîndite de ţăranii muncitori in­ lor. a muncii în gospodăriile colec­ cienţe grave, este necesar să se mai prin introducerea şi folosi­
dividuali. Astfel, gospodăria co­ tive este una din condiţiile de efectueze un control permanent rea pe scară cît mai largă a trac­ A. Tolstoi — Vipera — (Lit pt. M. Prişvin — Desişul de catar­
lectivă din comuna Miercurea, a S-a arătat că în gospodăriile bază ale întăririi organizatori- şi riguros de către comisiile de toarelor şi maşinilor perfecţio­ toţi) în limba germană. ge.
obţinut o recoltă de 2.800 kg colective din Teiuş, Oiejdea, Şi- co-economice a gospodăriei co­ revizie, îndrumătorii contabili de nate. Pentru a obţine cele mai V. Tendrinkov — Străin în casa
grîu la ha, cea din Obreja, ra­ bot, Rapoltu Mare şi Bretea Mu- lective. De aceea, ea trebuie să la băncile agricole şi secţiile a- bune rezultate este necesar ca L. Samoilov, B. Skorbin — J a ­ lui.
ionul Alba, a obţinut 4.500 kg reşană, mai dăinue încă tendin­ fie în atenţia consiliului de con­ gricole raionale. între S.M.T.-uri şi gospodăriile guar 13 (în limba germa­
porumb-boabe la ha, iar cea din ţa de nivelare sau egalizare la ducere, a organizaţiei de bază nă). L. Davîdov — Uriaşul din Ural.
Deva, a obţinut 37.000 kg sfe­ calcularea zilelor-muncă şi la şi a organelor de partid şi de Atît referatul cît şi discuţiile colective să existe o strînsă le­ -i, 'k -A- — Lenin în aminti­
repartizarea veniturilor, — cu stat. Socotitorii gospodăriilor a- purtate au scos în evidenţă fap­ gătură şi o rodnică colaborare. I. P. Uhanov — Calea cregţis:
clă de zahăr la ha. toate că, statutul model al gos­ gricole colective din Şiard, Ra­ tul că unii tehnicieni nu au dat lui F. Gladkov, rile rudelor.
Paralel cu creşterea producţi­ podăriilor agricole colective sta­ poltu Mare, ITărău, Sebeş, şi al­ importanta cuvenită întocmirii Mulţi dintre cei care au luat
bileşte că muncile în gospodăria tele, nu au ţinut o evidenţă con­ cuvîntul, au arătat că este bine
ei la hectar, au crescut şi veni­ colectivă se execută după siste­ tabilă clară, ceea ce a atras planurilor de producţie. Din a- ca la şedinţele consiliului de
turile colectiviştilor. Colectivis­ mul muncii in acord, pe bază de ceastă cauză la gospodăriile co­
tul Anton Sebasty din Deva, norme. Acest sistem de muncă, după sine multe nemulţumiri din lective din Peşteniţa, Boz, Doş- conducere să participe şi briga­
pentru cele 538 zile-muncă efec­ asigură îmbinarea intereselor partea colectiviştilor. îndrumă­ tat, Demsuş şi altele, planurile dierii şi şefii de echipe, deoare­
tuate împreună cu familia sa obşteşti cu cele individuale, cre­ torii contabili de la raioane, or­ de producţie au fost întocmite ce ei pot veni cu propuneri care
compusă din 3 membri a primit ază cointeresarea materială a ganele tehnice de la punctele a- în mod formal, fără a se ţine să ducă la rezolvarea justă şi
4.196 kg grîu, 4.088 kg porumb, colectiviştilor şi înlătură lipsa gricole şi S.A4.T., nu au spriji­ seama de posibilităţile reale de operativă a problemelor impor­
2.500 kg cartofi, 200 kg floarea- de răspundere în muncă. nit în suficientă măsură pe so­ dezvoltare a acestor gospodării. tante din gospodărie.
cotitorii gospodăriilor ca să în­
soarelui, 38 kg zahăr, legume, A fost criticată tendinţa mul­ lăture greşelile. Analizînd situaţia efectivului Ţinînd seama de modul de
furaje şi alte produse, precum tor gospodării colective, ca a ce­ de animale, s-a arătat că gos­
A fost scos în relief faptul că podăriile colective au un număr desfăşurare a consfătuirii se
şi suma de 4.928 lei. poate spune că, ea a reuşit să
Rezultatele obţinute de unele scoată în evidenţă în mare mă­

gospodării colective, arată că sură căile prin care se poate a-
sînt posibilităţi mari pentru dez­
junge Ia întărirea economico-
voltarea şi întărirea sectorului organizatorică a gospodăriilor
socialist. colective.

Tratînd problema organizării S. B.

muncii din gospodăriile colecti­