Page 4 - 1956-06
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 591
Trecerea prin laşi în drum spre U. R. S. S. Se întăreşte şi se lărgeşte
a preşedintelui R. P. *F- Iugoslavia prietenia sovieio-iugoslavă
tovarăşul IOSIP BRO Z—TSTO Se întăresc şl de N. BENDAR a vizitat nume- Cornel Iacoboni, locul II 33,00
m.
citor! din întreprinderile oraşu Preşedintelui Tito ş! persoa se dezvoltă tot ----- roase localităţi ATLETISM
lui, oameni de ştiinţă, artă şi nelor care îl însoţesc li s-au în-* Săritura cu prăjina : Virgil
IAŞI (Agerpres)". — cultură, elevi şi pionieri. mînat buchete de flori. mai mult relaţiile de prietenie din ţară, întreprinderi, s-a inte Lăscuţoiu; locul III 2,60 m.
* In drum spre U.R.S.S., pre
şedintele R.P.F. Iugoslavia, Io- Răspunzînd la urările ce i-au Trenul se pune în mişcare în-1 dintre Uniunea Sovietică şi Iu resat de viaţa poporului iugos 100 m. plat, fe te : Ileana Zil-
sip Broz-Tito, împreună cu so fost adresate, preşedintele Iosip dreptîndu-se către graniţă ; cel lj locul II 13”6/10.
ţia, Edvard Kardelj, vicepreşe Broz-Tito a rostit o scurtă cu- de pe peron ovaţionează puter goslavia. La baza acestor re lav fnate.
dinte a Vecei Executive Federa vîntare. „Manifestările de dra nic pentru prietenia romîno-im 500 m. plat, fete : Maria Her-
le, Kocea Popovici, secretar de goste cu care am fost înconju goslavă. laţii stau principiile de neclintit In ultimele luni cele două lea, locul III 1’29
stat pentru Afacerile Externe, raţi atît la Bucureşti cît şi aici
Mialko Teodorovici, membru în ne impresionează. Aceste fru Pînă Ia graniţă, preşedintele proclamate de cunoscuta decla ţări au fost vizitate de nume Ştafeta 4x100, fete: regiunea
Vecea Executivă Federală, Ia* moase manifestări — a spus I.B. Hunedoara locul III 57’’
kov Blajevici, preşedinte al Ve* Tito — dovedesc că noi călăto Tito a fost însoţit de tovarăşii raţie de la Belgrad a delegaţii roase delegaţii de activişti sin
cei Executive a R. P. Croaţia, rim printr-o tară prietenă“. In cadrul concursuului orga
şi celelalte persoane care îl în Miron Constantinescu, Avram lor guvernamentale ale U.R.S.S. dicali, reprezentanţi ai ştiinţei, nizat pentru copii în oraşul De
soţesc au trecut vineri dimineaţa va la data de 1 iunie, cele mai
prin gara Iaşi. Gara era pavoa Bunaciu, A. Cleja şi C. Fram şi R.P.F. Iugoslavia. Aceste culturii şi artei, ziarişti etc. Pe bune rezultate au fost obţinute
zată cu drapelele de stat ale la :
R.P.F. Iugoslavia şi R.P.R. tescu, şeful Protocolului Minis principii sînf: respectarea su scenele teatrelor, pe stadioanele
veranităţii, independenţei, in din U.R.S.S. şi Iugoslavia se Triciclete, vîrsta 4 ani, dis
terului Afacerilor Externe.
tegrităţii teritoriale, egalităţii în produc tot mai frecvent artişti
drepturi între state şi neames şi sportivi sovietici şi iugoslavi,
tecul reciproc în afacerile in se prezintă piese sovietice şi iu
terne. goslave. De un mare succes se
A trecut numai un an de la bucură filmele celor două ţări.
publicarea declaraţiei de la Bel Pentru dezvoltarea continuă
Mareşalul Tifo a sosit în 0. R. S. 8.In gara Iaşi, oaspeţii au fost grad, dar chiar şi în această a relaţiilor culturale dintre po tanţa 40 metri.
scurtă perioadă de timp, dato poarele sovietice şi iugoslav va Fete: Elena Corbu 16”5./10.
întîmpinati de tovarăşii Dumitru
rită eforturilor guvernelor so avea o mare însemnătate con B ăieţi: Ioan China Fănel
Gheorghiu, prim secretar al co
vietic şi iugoslav, s-a depus o venţia cu privire la colaborarea
mitetului regional P.M.R., C. UNGHENI (R.S.S. Moldo- cial, mareşalul Iosip Broz- muncă intensă în interesele ce culturală dintre cele două state 13”5/10.
Nistor, preşedintele sfatulu popu Tito, preşedintele Republicii lor două ţări, s-au întărit rela semnată recent, care prevede în Categoria 5 ani distanţa 50 m.
lar regional, V. Cracea, prim venească) (Agerpres). — Populare Federative Iugosla ţiile de prietenie, politice, eco tărirea prin toate mijloacele a F ete: Aurora Teodoroni
secretar al comitetului orăşe via, şi persoanele care îl în nomice şi culturale între popoa legăturilor culturale dintre
nesc P.M.R., V. Gheorghe, vice TASS transm ite: La 1 iunie, soţesc. rele Uniunii Sovietice şi Iugos U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia, în Zilele trecute, la Alba-Iulia, 19”2/10.
preşedinte al sfatului popular laviei, domeniul culturii ştiinţei, învă- pe terenul „Locomotiva“ s-au Băieţi: Romulus Oamnă 15*
orăşenesc, şi de numeroşi mun ora 8,45 dimineaţa, a sosit în ţămîntului superior, literaturii, desfăşurat campionatele şcolare
In urma tratativelor au fost artei, culturii fizice şi sportului. la atletism, faza de zonă, unde 5/10.
U.R.S.S. prin stafia de fronti rezolvate cu suces probleme im au participat cei mai buni spor Trotinete vîrsta 5 ani, distan
portante în domeniul colaborării In Uniunea Sovietică a sosit tivi al şcolilor medii din regiu
eră Ungheni, cu un tern spe economice între U.R.S.S. şi recent în turneu Teatrul de dra nile : Autonomă Maghiară, Sta- ţa 60 m. :
R.P.F. Iugoslavia. Astfel, au mă iugoslav, iar mai tîrziu va lin, Ploeşti şi Hunedoara. Fete: Metania Mezei 17”.
In Comisia penfru Afaceri Exferne a Adunării Nafionale fost reglementate pretenţiile re sosi un ansamblu de instrumen B ăieţi: Marian Anghelescu
ciproce oare au existat între cele tişti din Zagreb. Totodată, în Sportivii din regiunea noastră
Comunicarea lui C. Fineau asupra tratativelor două ţări, au fost semnate acor Iugoslavia se bucură de mare au avut o comportare mediocră 14”.
franco-sovietice ocupînd următoarele locuri în Fete. 7 ani, distanţă 60 m :
clasamenîul general Maria Mangheluş 15” 5/10.
Băieţi 7 ani: Ioan Rîpaş 13”
succes turneul Teatrului Acade
5/10.
PARIS (Agerpres)'. — După s-au caracterizat prin cordiali voltarea legăturilor economice şi duri pe termen lung cu privire mic de Artă „Gorki“ cin Mos Săritura în lungim e: Marian Băieţi 8 ani distanţă 70 m. :
cum .anunţă agenţia France Pre tate şi sinceritate, Pineau a ex culturale dintre cele două ţări. la livrările reciproce de mărfu Costea, locul III, 5,85 m. Odavian Banu 14”8/10.
sse în şedinţa din 31 mai ia Co pus poziţia U.R.S.S. în legătu ri, a fost realizat un acord pri cova. Tot în acest an în Iugos Biciclete fete, 9 ani., distanţă
misiei pentru Afaceri Externe a ră cu dezarmarea, unificarea Ministrul .Afacerilor Externe vind colaborarea tehnico-ştiinţi- Săritura în înălţim e: Grigore 100 m. :
Adunării Naţionale, Christian Germaniei, asigurarea securită s-a ocupat apoi de problema Al fică şi schimbul de experienţă, lavia va pleca Teatrul de operă Raţiu, locul II 1,70 m.
ţii în Europa situaţia din 0- geriei şi de problemele Africii inclusiv în domeniul folosirii e- Grety Cola 28”.
Pineau, ministrul Afacerilor Ex rientul Apropiat şi Extremul 0- de nord, de situaţia din Orien nergiei atomice în scopuri paş „Stanislavski' şi Nemirovici- Aruncarea suliţei fete Doina Băieţi ¦ Mihai Blîndti 27”6/10.
rient. tul Apropiat şi Mijlociu, de as nice, au fost încheiate acorduri Medrea, locul IV 23,20 m. Băieţi, 10 ani, 150 m etri:
terne, a făcut o comunicare des pectele relaţiilor diplomatice şi cu privire la acordarea de cre Dancenko“ din Moscova şi Tea Petruţ Lobonţ 27”,
Pineau a comunicat de ase militare dintre Franţa, pe de o dite şi împrumuturi Iugoslaviei, Aruncarea discului, băieţi *
pre tratativele franco-sovietice menea felul în care s-au des parte, şi Tunisia şi Maroc, pe trul de păpuşi condus de Obraz-
FOTBAL
de la Moscova. ţov. In cele două ţări au loc în
prezent festivaluri ale filmelor
sovietice şi iugoslave. |
Subliniind că aceste tratative făşurat tratativele pentru dez de altă parte. la construirea cîtorva întreprin Oamenii sovietici se intere
deri industriale în R.P.F. Iugos sează îndeaproape de presa şi Minerul Petroşani - C. C. A. Bucureşti
lavia, la comunicaţiile aeriene literatura iugoslavă. In Iugos
0-1 (0 - 1)
Nota guvernului sovietic adresată guvernului S. 0. A. şi altele. lavia se observă de asemenea o
mare cerere de cărţi, reviste şi
MOSCOVA (Agerpres)'. — A- In notă se spune între altele: ţia guvernului S.U.A. asupra >a- Aceste tratate şi acorduri ilus ziare sovietice. Pentru a satis Minerul Petroşani a luptat să Minerul a avut ocazie de egala-
genţia TASS a transmis nota „Deşi a trecut o lună de la cestor fapte şi aşteaptă ca gu trează năzuinţa sinceră a Uniu face acest interes, atît în Uniu scoată un rezultat cît mai ono re în minutul 87 cînd Muntea-
guvernului sovietic adresată gu descoperirea tunelului, autorită vernul S.U.A. la rîndul său, să nii Sovietice de a dezvolta prin nea Sovietică, cît şi în Iugosla rabil în faţa formaţiei militare nu de la 4 metri de poartă a
vernului S.U.A. Nota se referă ţile militare americane din Eu ia măsurile necesare pentru lă toate mijloacele colaborarea e- via se vînd periodice şi cărţi, se fruntaşa clasamentului catego tras în Voinescu. Au jucat for
la descoperirea de către transmi- ropa nu au luat pînă în prezent murirea tuturor împrejurărilor conomică internaţională şi de a face schimb de literatură între riei A. Echipa din Petroşani a maţiile :
sionişti ai grupului de trupe so măsurile necesare pentru anche legate de săparea de către ser ajuta poporul iugoslav pe calea diferite instituţii şi biblioteci. avut perioade de dominare, dar
vietice din Germania la 22 apri tarea acţiunilor inadmisibile ale viciul american din Berlinul oc progresului economic. înaintaşii au încercat rar poar C.C.A.: Voinescu, — Zavodă
lie a.c. pe teritoriul R. D. Ger organelor americane din Berli cidental a unui tunel spre liniile Declaraţia de la Belgrad a ta lui Voinescu, au şutat slab II, Apolzan, V. Dumitrescu —
mane, în imediata vecinătate a nul occidental şi pedepsirea ce de telecomunicaţii ale trupelor O mare însemnătate pentru avut un rol excepţional de im şi inprecis. In schimb, înainta Onisie, Bone — Gacoveanu.
sectorului american al Berlinu lor vinovaţi. Generalul maior sovietice din Germania şi spre întărirea şi dezvoltarea relaţi portant prin aceea că într-o rea C.CA.. l-a pus la grea în Constantin, Alexandrescu, Za-
lui, a unui tunel săpat de către Uncles, şeful statului major al liniile de telecomunicaţii ale ilor de prietenie sovieto-iugosla- scurtă perioadă de timp, între cercare pe Grîsnic :— portarul voda I, Tătaru.
serviciul american. După cum a trupelor americane din Europa, R. D. Germane, spre a trage ve o au de asemenea legăturile cele două state s-au stabilit din Minerului. Singurul gol al me
arătat ancheta organelor sovie în scrisoarea sa adresată statu răspundere pe cei vinovaţi şi a politice şi culturale dintre cele nou relaţii de prietenie, oare ciului a fost' înscris în minutul Minerul: Grîsnic, ¦— Coidum,
tice şi organelor R. D. Germane, lui major al trupelor sovietice împiedica pe viitor repetarea u- dloauă state. Au dat rezultate po constituie o bază temeinică pen 43 pe jos. Tătaru a centrat pe Vasiu, Panait — Deleanu, Far-
serviciul american a săpat acest din Germania s-a eschivat să nor asemenea acţiuni. zitive vizitele reciproce ale tru dezvoltarea continuă a prie jos în careu, Farcaş II a „luftat“ oaş II — Paraschiva Tîrnăvea-
tunel pentru înregistrarea şi in delegaţiilor parlamentare ale teniei şi colaborării între po şi balonul a ajuns la Constantin nu, Munteanu, Gabor, Sima.
terceptarea permanentă a con dea un răspuns asupra fondului Ministerul Afacerilor Externe U.R.S.S. şi Iugoslaviei. Parla poarele sovietice şi iugoslav în care de la 12 metri l-a expediat
vorbirilor telefonice transmise va fi recunoscător ambasadei mentarilor iugoslavi li s-aa ofe toate domeniile vieţii politice, In decursul celor 90 minute de
prin cablurile care deservesc tru chestiunii, invocînd faptul că S.U.A. dacă îl va informa des rit posibilităţi largi de a cunoaş economice şi culturale. joc s-au evidenţiat: Zavod3 II.
pele sovietice şi prin alte cabluri pre măsurile luate de guvernul te realizările poporului sovietic. Dumitrescu, Onisie, Constantin,
„a raportat asupra acestei ches S.U.A. în legătură cu prezenta Ei au vizitat numeroase oraşe Stabilirea acestor relaţii co
respunde nu numai intereselor Alexandrescu de la C.C.A., iar,
tiuni la Washington“.
de Ia Minerul Vasiu, Coidum,
ale R.D. Germane. Guvernul sovietic atrage aten notă a guvernului sovietic“. din Uniunea Sovietică, între Uniunii Sovietice şi R.P.F. Iu în plasă. Cu acest gol C.C.A. Paraschiva şi Crîsnic.
prinderi şi colhozuri, instituţii goslavia, ci serveşte şi întăririi
ştiinţifice şi culturale. Pretutin lagărului păcii şi democraţiei, şi-a .asigurat o victorie meritată.- A. P.
deni, oaspeţii iugoslavi au fost consolidării păcii în întreaga
întărirea poziţiilor comuniştilor şi socialiştilor în alegerile din Italia
ROMA (Agerpres). — Secre a împiedica înaintarea oameni partidul socialist italian, se spune salutaţi cu căldură de oamenii lume. PR O G R A M U L F IL M E L O R
tariatul Partidului Comunist Ita lor muncii pe calea democraţiei în declaraţie, confirmă justeţea sovietici, aceştia le-au împăr
lian a dat publicităţii o declara şi socialismului“. (Listele co şi necesitatea unei politici unice tăşit experienţa construcţiei so De asemeni vizita preşedinte In prima jumătate' 'ă lunii Iu ALBA-IULIA — 4-6 VI: Nunta;
ţie în care arată că alegătorii a forţelor socialiste şi muncito cialiste, s-au interesat de viaţa lui Republicii Populare Federa nie, pe ecranele cinematografe 7-13 Vagabondul, seria I-a ; 14-
care au votat în alegerile muni mune prezentate de partidele reşti şi reprezintă o nouă coti şi realizările poporului iugoslav, tive Iugoslavia, Iosip Broz-Tito, lor din regiune vor rula urmă 17 VI: Poveste neterminată.
cipale pentru candidaţii partide comunist şi socialist au întru le-au urat noi succese în tran în Uniunea Sovietică va consti toarele filme :
lor de stînga, „au asigurat for nit 8.395.341 voturi, sau 35,1 la tură spre stînga, contribuind la sformarea socialistă a patriei tui un eveniment important. în APOLDU DE SUS — 4-6 VI:
ţelor populare conducerea a mii lor. relaţiile sovieto- iugoslave şi va DEVA — 4-8 VI: Muzică şi dra Antilopa de aur; Zmeul cel rău;
de comune şi a zeci de provincii sută ; în alegerile din 1951- crearea celor mai favorabile con avea o mare însemnătate pen goste ; 9-13 VI: Fantomele pă Valsul pe ghiaţă; 7-10 VI: Sol
şi au zădărnicit din nou încer 1952 ele întruniseră 33,5 la su Cu aceeaşi căldură a fost în- tru întărirea continuă a colabo răsesc piscurile. datul Ivian Brovchin; 11-13 IV :
tă — N.R.). diţii pentru formarea unei maj tîmpinată în Iugoslavia delega rării şi prieteniei frăţeşti între Dragoste de vară; 14-17 VI:
cările cercurilor reacţionare de ţia parlamentară sovietică, care popoarele sovietic şi iugoslav.-
„întărirea poziţiei comunişti jorităţi de stînga în comune şi
lor şi progresul înregistrat de provincii“.
Campionul lumii.
Turiştii străini la Moscova — A m întîmpinat grupul de tu plecat spre Moscova turişti fran — Această şosea nu exista, dar HAŢEG — 4-10 VI: Ciclu de
rişti olandezi... cezi, iar din Londra — turişti en iată, de la acest crîng, mi se para filme A.V.S.A.P.; 4 V I : Un pi
??? glezi, că din Pekin au plecat sirie ceva mai la stînga — l-a spus şo chet în munţi; 5 VI: Zoi a; 6 VI:
Din Minsk : ni, spanioli şi egipteni, iar din Fra ferului. Avangarda de sacrificiu; 7 VI:
— Treizeci şi trei... Scuzaţi, mai de I. MILEŢKI hoslovaci au şl sosit la Leningrad — Un grup de turişti din Iugos ga — vietnamezi. Vin în grupuri 2 x 2 cîteodată fac 5; 8 VI: Tă
este un oaspe din Pakistan. în şi Kiev. Ei s-au informat asupra lavia se pregăteşte de drum... sau de unul singur. Vin por — Uite, iu te ! a exclamat ea ză unul; 9 VI: Intr-o primăvară la
seamnă, treizeci şi patru... Aşa dar. puns cu voiciune Akop Papaziap. metodelor de construire a caselor Din Leningrad: tughezi şi chilieni, chinezi şi bel rind în depărtare o casă mare aco Budapesta; 10 VI: Copiii parti
în acest hotel locuiesc reprezen Voi mai veni la Erevan împreună de locuit, au vizitat monumente — Au plecat norvegienii... gieni. Vin funcţionari, artişti, co perită cu ţiglă. zanului; 11-13 VI: Căţeluşul
tanţi ai 34 de ţări ale lumii. cu copiii. arhitectonice. La Moscova ei vor Cu cîtva timp în urmă printre mercianţi şi industriaşi. buclucaş; 14-17 VI: Soldatul
vizita cîteva şantiere, clădiri înal turiştii norvegieni se afla şi func — Este un S.M.T., construit anul Ivan Brovchin.
Această convorbire se desfăşu — Aţi fost bine primiţi ? te şi diferite monumente istorice. ţionarul Frederich Bergstrem. Ime — Pregătiţi camere pentru doi tu trecut, i-a răspuns zîmbind şoferul.
ra într-unul din hotelurile Mosco — De cea mai frumoasă primire rişti greci 1 ILIA - 5-7 VI: O noapte de
vei. In vestibul domnea obişnuita s-a bucurat Araha Ovnanian. A- Nu, nu sînt obosiţi după călăto diat după sosirea la Moscova, el — Doamne, cum s-a mai schim mai; 8-10 VI: Suspine pe stra
animaţie, se auzea zvon de voci cum 25 de ani ea a lăsat la Ere ria cu avionul şi sînt gata să por şi-a manifestat dorinţa să viziteze — Un interpret pentru un elve bat toate !... dă; 12-14 VI: Marea aventură*
care vorbeau în diferite limbi, ex van pe mama şi sora ei La gară nească de îndată „la lucru". Ei oraşul T a şken t: „Am acolo un prie ţian, care ştie franceza şi germ ana!
clamaţii, rîsete. Oameni în vcs- ea a fost aşteptată de peste 20 s-au sim ţit admirabil în avion. Dar ten". Cererea lui a fost satisfăcu Ea a întrebat pe cîţiva trecători BRAD — 4-6 VI: Alberg Ex
toane cu galoane aurii duceau gea de persoane. Acum sora ei este nu înainte de a porni la drum, Gustav tă. El a fost însoţit şi de alţi tu — Autobuze pentru turiştii din despre „moşia ei", dar fără nici un pres; 7-10 VI: Spre ţărmuri noi;
mantane pe care erau lipite eti numai mamă, ci şi bunică. Stadtrucker, arhitect din oraşul rişti norvegieni. Leningrad care pleacă în Romî rezultat Un unchiaş bătrîn care 11-13 VI: Muzică şi dragoste:
chete multicolore — mărturie grăi Ne aflăm în biroul conducerii Zvolen, comandă masa în numele nia ! păştea nişte vaci şi-a amintit că 34-17 VI: Star' fără voie.
toare a drumului parcurs de stăpi- Societăţi unionale pe acţiuni „In- colegilor săi. Dar va reuşi oare să-şi găsească „în timpul ţarului" exista pe acolo
nii lor. turist". Aici pot fi aflate toate da prietenul ? Norvegianul ştia doar — La Moscova au sosit noi oas o moşie, dar a cui era — a uitat. ORAŞTIE — 4-6 VI: Doi prie
tele cu privire la itinerariul turiş — La prînz dorim borş rusesc. că numele de familie al prietenului peţi — turişti bulgari. Drumul ducea la o mare casă de teni; 7-10 VI: Romeo şi Julieta;
— Toţi aceştia sînt turişti ? ne tilor străini şi al oamenilor sovie Cu borşul ucrainean ne-am delectat său este Ibraghimov şi că pînă la odihnă. Nu o casă, ci un palat. Un 11-13 VI: Pădurea şoimilor al
am continuat convorbirea. tici plecaţi peste hotarele patriei deja. război locuia la Taşkent. In anii Una din turiste roagă să fie cău parc cu m ulţi copaci şi bine ame baştri; Scaunul magic; 14-17 VI:
lor. Aici se primesc telegrame din războiului, soarta i-a făcut să se tată o prietenă de a ei, bulgă- najat. De jur împrejur flori. Chemarea destinului.
Cei mai mulţi. Dintre aceştia face Varşovia şi Paris, telefoane din La ieşirea din hotel oaspeţii ce întîlnească în lagărul fascist de roaică, care studiază la Moscova,
parte şi dl. King. Helsinki şi Londra. hoslovaci s-au întîlnit cu membrii concentrare de la Saxenhausen, din dar nu ştie în care anume institut. — Nu, nu-i asta... PETROŞANI — 4-10 VI:
Camerei Reprezentanţilor Congre Germania. Acolo s-au împrietenit, Va putea fi găsită ? Carlo Lamberti; 11-17 VI: Vaga
— Cine este dl. King ? Un zbîrnăit prelung de telefon. sului S.U.A., veniţi în U.R.S.S. ca împreună au luptat împotriva paz S-a oprit „englezoaica", a oftat bondul, seria Il-a.
La aparat... Berlinul. turişti. nicilor hitlerişti, au desfăşurat o De aceste lucruri se ocupă biroul si s-a întors înapoi la hotel. Pe
— Reprezentantul uneia din cele activitate ilegală, au organizat eva de deservire a hotelului. Studenta drum şoptea doar pentru sine : SIMERIA — 4-6 VI: Corina
mai vechi firme engleze „Thomas — Da, da, aici este „Inturist". Vă Congresmanli americani vizitase darea unor deţinuţi. Cînd a sosit a fost găsită repede şi prietenele Schmidt; 7-10 VI: Vînătorul de
Cook and son", care se ocupă cu ascultăm ! Notez. Cîţi ? 50 de oa ră oraşul Leningrad. Acolo li s-a m ult aşteptata eliberare şi Ibraghi s-au îmbrăţişat cu bucurie. — Doamne, cum s-au mai schim mare; 11-13 VI: Poemul dra
turismul, şi care manifestă un viu meni ? Am înţeles. Au plecat as propus să asiste la spectacolul de mov a părăsit Germania pentru a bat toate /... gostei; 14-17 VI: Bancnota de 1
interes faţă de ţara noastră. tăzi ?... Bine. Două perechi de că balet de 'la Teatrul Mic de Operă se reîntoarce în patrie, ei şi-au ju Biroul de deservire caută să sa milion lire sterline.
sătoriţi... Am notat. Opt femei. Bi „Cele şapte frumoase". Ei au con rat că vor lupta întotdeauna pentru tisfacă c.it mai deplin numeroasele ...Era aproape miezul nopţii cînd
— Numai această firmă ? ne... Totul va fi în ordine. simţit bucuroşi. pace, pentru prietenia între popoa cereri de felul acesta ale turişti am ajuns la gară să întîmpinâm SEBEŞ-ALBA — 4-6 VI:
— N u ! Ieri au sosit reprezentanţi rele norvegian şi sovietic. lor. Aici se pot căpăta bilete la un tren care sosea din Pekin Via- Campionul lumii; 7-10 VI: Pu
ai organizaţiilor de turism din R Apoi sună telefonul de pe un — Unul dintre noi trebuie să ră- teatru şi pentru excursii la Krem dimir Alimov, reprezentantul so terea dragostei; 11-13 VI: Cînte-
D. Germană, R. P. Polonă... birou vecin : La Taşkent el l-a găsit pe Ibra lin, biroul caută rude şi cunoscuţi, cietăţii .Inturist", a fost însărcinai cul fluviilor; 14-16 VI: Inamicul
mînă la h o te l: noi sîntem opt, iar ghimov cu toate că acest lucru n-a organizează întîlniri cu artişti, com să. întîmpine un profesor chinez. public nr. 1.
— Au venit finlandezii! — A — „Metropol" 7... Peste o oră vor fost prea uşor, întrucît acest nu pozitori, inovatori în producţie. Un
răsunat un glas şi imediat vesti sosi turiştii romîni. Totul este ga frumoasele nu-s decît şapte... Cel me este foarte frecvent în Uzbe- turist din Irak doreşte să vizite Megafonul de pe peron anunţă TEIUŞ - 5-7 VI: Misterele
bulul a devenit şi mai zgomotos. ta ?... Da, s-a plecat în întîmpina- kistan. ze o moschee, iar soţia unui co în limbile rusă şi chineză c.ă ex din Mato Groso; 8-10 VI: Tine
rea lor. Să aveţi în vedere că as mai bătrîn să rămînă. merciant elveţian — să cumpere o presul se apropie. reţe zbuciumată ; 12-14 VI: O
Turiştii finlandezi nu reuşiseră tăzi sosesc 27 de persoane, iar din Intîlnirea a fost emoţionantă. icoană. Un suedez, cu toate că este sărutare furată.
încă bine să-şi ocupe camerele, Bucureşti sînt aşteptate 197 de Cel mai bătrîn dintre turişti, mis Prietenii s-au îmbrăţişat şi s-au şi el tursit roagă să. i se indice Faţa profesorului Di Cijen-huai
cînd acelaşi glas anunţă: persoane. E clar ? sărutat. Ibraghimov şi-a invitat cu cine ar putea duce tratative s-a luminat de un zîmbet, cînd i ZLATNA - 4-6 VI: Călin
ter Boolverthon, a respins însă ca prietenul din Norvegia şi pe tova pentru a cumpăra petrol sovietic, s-a recomandat Alimov. Ei au în Vulturul; 7-10 VI: Liliomfi; 11-
— Armenii din Franţa! La telefon era aerodromul Vnu- răşii lui de drum la masă. Priete iar un finlandez se interesează ceput să vorbească repede în lim 13 VI: Sub vechea monarhie;
Ei sînt oaspeţi mai vechi ai a- kovo, unde zi şi noapte se află tegoric această propunere... nii şi-au vorbit despre viaţa lor, şi- dacă mai există baia Sandunov. ba chineză. Di Cijen-huai, profe 14-17 VI: De doi bani speranţă*
cestui hotel şi de astă dată au cîţivo reprezentanţi ai societăţii au amintit de anii grei din trecut. sor la Universitatea din Pekin, a
fost întîmpi'oaţi ca vechi cunos „Inturist“. Americanii s-au plimbat prin Au făcut schimb de fotografii şi Numai o singură rugăminte nu a petrecut la Moscova cîteva zile, BARU MARE — 7-10 VI:
cuţi. au jurat din nou' să lupte pentru putut fi îndeplinită de lucrătorii după care a plecat la Praga. Un om teribil; 14-17: Marea a-
— V-a plăcut Erevanul ? — De la Kiev au sosit cu avio oraş, au intrat prin magazine. prietenia între popoare. acestui birou, oricîte străduinţe au ventură.
Aceşti turişti s-au născut şi au nul arhitecţii cehoslovaci. Sînt depus. O turistă cu paşaport englez Acum e timpul să mergem la
trăit toată viaţa în Franţa, des însoţiţi de un interpret. Au plecat Intre timp, la biroul „Inturist" ...In timp ce ni se povestea des şi cu nume rusesc a rugat să i se hotel şi la odihnă! Iar mîine dis- LONEA — 4-6 VI: Aventură
pre patria lor ştiau numai din au spre „Naţional". pre această înlîlnire emoţionantă arate... „fosta ei moşie de lingă Mos de-dimineaţă turiştii vor pleca din la castel; 7-10 VI: Secerişul ;
zite. De aceea, scopul călătoriei e- continuă să sosească ştiri despre s-au primit ştiri că din Paris au cova". Şoferul a parcurs vreo 200 nou la drum şi spre ţara noastră 11-13 VI: Jucătorul de rezervă;
fost să viziteze capitala patriei lor Un număr de 20 de arhitecţi ce de kilometri, dar pasagera n-a pu şi din ţara noastră, în grupuri, şi 14-17 VI: Drum însîngerat.
— Un oraş m inunat! — A răs intensa viaţă turistică. tut să-şi cosească „moşia". de unul singur. Ei vor să se cu
noască mai bine unii pe alţii, ei
Din B re st: vor să trăiască în pace şi prietenie.
— Au sosit turiştii polonezi. 30 Le urăm drum b u n !
de persoane... Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat
De la gara C iop: -¦
— Din Cehoslovacia s-au reîntors
turiştii din Kiev...
Din Odesa :
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P T.T R. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949
