Page 3 - 1956-06
P. 3
Nr. 591 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.
Din activitatea unor deputaţi M ITING Din tara constructorilor comunismului
Cine a cunoscut Teiuşul acum vorbiri, mai mulţi cetăţeni au a- mobilizeze cetăţenii pentru în înshinaf „Conferinţei Energia atomică în slujba construcţiei paşnice
zece, cinsprezece ani, îşi mai a- rătat că pe str. A. Iancu unde
minteşte desigur de această co locuiesc mulţi ceferişti, lipsesc făptuirea lor.- internaţionale a femeilor Vasta experienţă dobîndită în U.R.S.S. în dome- In timp ce înainte vreme problemele tehnicii ato
mună (fostă reşedinţă de pla becurile electrice din oare cau Deputatul comunal Iuliu Oni- nîul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice tre mice erau studiate mal ales de „atomişti" specialişti,
să), oa de o aşezare urîtă, mur ză cei care se duc noaptea la muncitoare" buie să fie răspîndită pe scară largă în toate dome in prezent, iniţiativa in acest domeniu trebuie să trea
dară, plină de vagabonzi şi cer lucru nu au lumină. ga, din circumscripţia nr. 16, niile vieţii. că ia specialiştii care lucrează în cele mal variate
şetori, cu case dărăpănate şi nu numai că a uitat de propu In ziua de 29 mai a.c., la în compartimente aie economiei naţionale..
multe cîrciumi. Deputatul Nicolae Trifan, a nerile făcute de cetăţeni, de treprinderea I.R.T.A, Deva a
notat acest lucru şi a trecut zil faptul că are un mandat de în avut loc un miting închinat In laboratorul de e- ' B lI iS K t11 tp 11
Dar imaginea sumbră a Teiu- nic pe la sfatul popular pînă credere, dar a uitat şi să mai „Conferinţei internaţionale a fe lectrofidci al Acade- ? iÉ lllll
şului de ieri se mai păstrează cînd problema iluminatului pe vină pe la sesiunile sfatului meilor muncitoare“ ce se va ţi miei de Ştiinţe a URSS,
doar în amintiri. Astăzi, Teiuşul strada A. Iancu a fost rezolva popular. O astfel de atitudine ne în curînd la Budapesta. Cu a fost creată o instala m eu M b # .; | sí
a devenit o comună frumoasă, tă. Tovarăşul Nicolae Trifan a de ignorare a încrederii mase această ocazie s-ia decernat şi ţie gigantă pentru stu
mereu înfloritoare. In spatele gă rezolvat şi alte asemenea pro lor, este condamnabilă. Depu steagul de „Brigadă a păcii“, dierea nucleului atomic.
rii, în locul maidanului cu gro puneri ale cetăţenilor, cu stă tatul Iuliu Oniga trebuie făcut brigăzii a I-a, fruntaşă pe în In prezent se apropie
pi şi gunoi, s-a amenajat un ruinţă şi dragoste. să înţeleagă că atitudinea sa treprindere. Această brigadă a de sftrşlt montajul şi se
părculeţ de toată frumuseţea. este incompatibilă cu aceia a depăşit planul cu 36%, realizînd desfăşoară lucrări pen
In comună s-au reparat stră In Teiuş, mai sînt şi alţi de unui deputat, şi să se pună se economii de 6.553 lei. In con tru instalarea celui mai
zile, s-au făcut drumuri noi, putaţi oare lucrează bine şi rios pe treabă. Propunerile ce tinuarea mitingului, s-au înmî- puternic sincrofazotron
s-au construit oase noi. In lo care sînt iubiţi şi respectaţi de tăţenilor din circumscripţia sa, nat insigne ale „Comitetului de din lume.
cul cîrciumilor de odinioară, locuitori. Cornelia Geoan din trebuie înfăptuite cu dragoste şi luptă pentru pace“ tovarăşilor
s-au deschis magazine alimen circumscripţia nr. 21, a mobi cît mai repede. Elisabeta Rostohar şi Cornel Electroenergetica de instalaţii de forţă atomică creării unui tren energetic —
tare şi textile, ateliere ale co lizat cetăţenii la săparea de Nistor. , pentru transporturi. Direcţi centrală atomo-electrică.
operativei meşteşugăreşti, dife şanţuri pe marginea drumului Mai sînt şi alţi deputaţi co atomica ei generale pentru folosirea
rite unităţi sociale. Acum, în şi la căratul pietrii pentru pa- munali care au rămas doar cu GRIGORE STROESCU energiei atomice îi revine sar Avem toate temeiurile să
oasele teiuşenilor cîntă difuzoa varea lor; Maria Avram din cir denumirea de... „deputat“. Tra- corespondent Una din cele mai impor cina de a lucra la elabora creăm în viitorul apropiat un
rele staţiei de radioficare. Au cumscripţia nr, 25 s-a îngrijit ian Timiş din circumscripţia 23, —o — • tante sarcini este dezvoltarea rea de reactori şi motoare a- avion cu motor atomic.
luat fiinţă în comună o şcoală oa în 30 de case de pe strada Viorica Molnar din circumscrip pe toate căile a electroener- tomice pentru nave maritime,
medie mixtă, grădiniţă de copii, ţia 11 şi alţii, nu mai vin pe Bufet în halta geticii atomice. Potrivit Di pentru transportul pe uscat, Pe calea colaborării
o gospodărie agricolă colectivă 23 August să se introducă in la sfatul popular, nu stau de f1Tlaw rtJa ri• a rectivelor Congresului al XX- aviaţie şi alte, nevoi în sec
şi o întovărăşire agricolă. stalaţii de radioficare; Cons vorbă cu cetăţenii, nu le-ascultă lea al P.C.U.S., în cursul ce torul transporturilor, precum internaţionale
tantin Bălici seoretarul sfatu părerile şi propunerile, într-un încă de mult timp, în halta lui de-al şaselea cincinal ur şi de a exploata motoare ex
Toate cele enumerate mai sus lui popular, deputat în circum cuvînt sînt deputaţi doar în ta Tărtăria se simţea nevoia unui mează să se construiască perimentale. Urmează să fie După cum se ştie, Uniu
(şi sînt numai o parte) au fost scripţia nr. 24 a mobilizat oa belul de la comitetul executiv. bufet, de unde oamenii (în ma centrale atomo-electrice cu o construit un spărgător de nea Sovietică colaborează cu
făcute în decursul anilor din menii la construirea unui po Sfatul popular, trebuie să-i tra joritate muncitori) oare vin putere totală instalată de ghiaţă cu motor atomic. A- diferite ţări străine în dome
urmă de locuitorii comunei, spri deţ de aproximativ 3 metri lun gă serios la răspundere pe acei s-au pleacă cu trenul, să se 2-2,5 milioane kW, ceea ce ceasth navă, destinată curse niul folosirii energiei atomice
jiniţi şi mobilizaţi de organiza gime şi 2 metri lăţime pe un deputaţi oare nu-şi fac datoria. poată aproviziona cu cele nece depăşeşte de peste două ori lor în Arctica se află de pe în scopuri paşnice. Această
ţia de partid, de sfatul popular, drum de ţară; Maria Strofa din sare. De curînd — în urma unei puterea totală a tuturor cen acum în curs de construcţie. colaborare se extinde şi îm
de deputaţi. circumscripţia nr. 2 a ajutat la In comuna Teiuş sînt şi pa hotărîri luate într-o adunare cu tralelor electrice din Rusia Ea va avea un deplasament bracă forme multiple. Anul
rezolvarea problemei iluminatu tru circumscripţii raionale. De toţi locuitorii comunei Cioara ţaristă. A fost trasată sarcina de 16.000 tone. Motoarele trecut au fost încheiate acor
Intrucît scopul articolului de lui pe strada A. Iancu, etc. putaţii acestora au avut unele — aoest bufet, filială a coope să se creeze o energetică a- principale ale spărgătorului duri cu privire la colabora
faţă este tocmai de a scoate în realizări, însă cu mult sub posi rativei de consum din Cioara, a tomică care să fie mai avan de gheaţă vor avea o putere rea reciprocă în acest dome
evidenţă munca unor deputaţi, După cum se vede, majorita bilităţi. E de-ajuns să amintim că fost deschis. Bufetul este zilnic tajoasă decît energetica căr de 44.000 CP, ea urmînd să niu cu Republica Populară
ne vom opri aici. tea deputaţilor din Teiuş îşi de la alegeri şi pînă acum din aprovizionat cu diferite produse bunelui cel puţin pentru par dezvolte o viteză de 18 no Chineză, Republica Democra-
păstrează cu cinste mandatele cei 4 deputaţi raionali, doar doi, alimentare, . tea europeană a ţării, care în duri. tătâ Germană, Cehoslovacia,
Realizările importante de pî- care le-au fost încredinţate de şi anume Gavrilă Borza şi Te prezent este aprovizionată c‘u Bulgaria, Polonia, Romînia
nă acum, nu-i face pe unii de către cetăţeni la alegeri. Dar rezia Bekeş, au organizat o con EUGEN DAMIAN combustibil adus de la mari Datorită folosirii energiei şi Ungaria. Anul acesta a
putaţi să se culce pe laurii vic nu-i mai puţin adevărat că sînt sfătuire cu cetăţenii. Ceilalţi, corespondent distanţe şi este relativ să atomice, noua navă vă do- fost încheiat cu Iugosla
toriei, ci dimpotrivă, să lucreze şi deputaţi oare au uitat că li deşi au fost des prin Teiuş, nu racă în resurse hidraulice. bîndi o seamă de avantaje via un acord cu privire la
cu mai multă dragoste şi voinţă, s-a încredinţat un astfel de s-au prea interesat de rezolva Conferinţa importante faţă de spăgăioa- colaborare şi la schimbul de
cu mai mult entuziasm. In Te mandat şi că trebuie să res rea propunerilor făcute de locui Uniunii regionale a In perioada 1956-1960 se rele de gheaţă obişnuite. experienţă în domeniul ener
iuş, mai sînt încă multe lucru pecte încrederea acordată de tori. Alexandru Gali, deputat ra cooperativelor de consum prevede construirea a cinci giei atomice, cu privire la li
ri de aranjat, multe de realizat. cetăţeni. ional în circumscripţia nr. 41, mari centrale atomo-electrice La spărgătorul de gheaţă vrarea către IugoslaOia a u-
Majoritatea deputaţilor comuna n-a fost văzut niciodată stînd i Consiliul Uniunii regionale a cu o putere de cîte 400.000- cu instalaţie atomică de for nui reactor pentru scopuri ex
li şi-au îndreptat atenţia spre In adunările dinainte de ale de vorbă cu cetăţenii circum cooperativelor de consum Hune- 600.000 kW. Pentru aceste ţă consumul zilnic de com perimentale. Uniunea Sovie
gerile de la 11 martie, mulţi ce scripţiei sale. Oare aceştia pot doara-Deva aduce la cunoştinţă centrale, care vor fi create bustibil nuclear se exprimă tică va acorda Egiptului aju
rezolvarea problemelor de gos tăţeni din Teiuş au făcut pro constitui exemple pentru depu delegaţilor că în ziua de 9 iu la Moscova, Leningrad, în U- în grame, în timp ce la spăr tor tehnico-ştiinţific în crea
podărire şi înfrumuseţare a co puneri preţioase pentru gospo taţii comunali ? nie 1956, orele 10 vor începe lu ral şi în regiunea Sverdlovsk gătoarele de gheaţă obişnuite rea unui laborator de fizică
munei, spre satisfacerea nevoi dărirea comunei. S-a propus a- crările conferinţei. Conferinţa şi care vor fi exploatate de consumul de cărbune depă nucleară la Cairo şi organi
lor locuitorilor. Deputatul Tri- tunci construirea unor mese de Este necesar ca activitatea de care se va ţine în sala festivă a Ministerul Centralelor Elec şeşte 100 tone în 24 de ore. zarea de lucrări în domeniul
fan Nicolae din circumscripţia ciment în piaţă, construirea a putaţilor din comuna Teiuş să Sfatului popular regional Deva, trice, va fi necesar să se ela Rezervele necesare de com folosirii energiei atomice în
nr. 1, a stat de mai multe ori 10 podeţe pe diferite drumuri de va avea următoarea ordine de boreze întreaga parte atomică bustibil ocupau aproximativ scopuri paşnice.
de vorbă cu cetăţenii. Le-a as ţară, să se amenajeze unele stră se îmbunătăţească simţitor. A- z i: a utilajelor. Punerea în func '1/3 din capacitatea navei. A-
cultat cu atenţie propunerile şi zi, şi altele. Dar aceste pro cest lucru depinde în egală mă ţiune a centralelor va începe cum s-a ivit posibilitatea ca Un rol important în dezvol
apoi a muncit cu dragoste să le puneri au fost uitate de depu sură de felul cum vor şti să-i Darea de seamă a Consiliului la sfîrşitul anului 1958, o pe seama reducerii tonajului tarea legăturilor ştiinţifice
rezolve. Intr-ana din aceste con taţi. Ei nu s-au mai îngrijit să mobilizeze, atît sfatul popular Uniunii regionale pe anii 1954- parte din ele vor începe să legat de necesitatea de a dis internaţionale îl va avea Ins
comunal cît şi sfatul popular ra 1955 şi trimestrul 1 1956 ; da funcţioneze în 1959, iar al pune de rezerve de combus titutul unificat de cercetări
ional. rea de seamă a comisiei de re tele în 1960. In afară de a- tibil, să se mărească rezis nucleare, înfiinţat recent, că
vizie (pe aceeaşi perioadă), cestea, în anii 1959-1960 tenţa navei, să se instaleze ruia guvernul sovietic i-a pus
Probleme teimice Folosirea argilei în betoane şi mortare prezentarea bilanţului şi apro vom construi cîteva centrale maşini mai puternice, deşi la dispoziţie instalaţii expe
barea repartizării beneficiului atomice experimentale mai montarea reactorului va ne rimentale dintre cele mai pu
Studiul influenţei adausurilor şte că se consumă mult ciment amestec de argilă pe care con pe anii 1954-1955 ; mici, cu o putere electrică cesita mijloace grele de pro ternice din lume.
de argilă asupra mortarelor şi şi mai ales în cazul mărcilor structorii refuză să-l utilizeze pe de cîte 50.000 kW, urrpînd să tecţie biologică. Mărirea pu
betoanelor de ciment, efectuat în superioare de ciment. motiv că întrebuinţarea lui, ar alegerea preşedintelui şi a le exploatăm noi înşine. terii va permite spărgătoru Instituţiile de cercetări şti
Uniunea Sovietică, a dovedit necesită un supraconsum de ci consiliului Uniunii regionale, a lui de gheaţă cu motor ato inţifice din Uniunea Sovietică
posibilitatea unei întrebuinţări Astfel la fabricarea blocurilor de ment. In urma experienţelor fă preşedintelui comisiei de revizie Va da desigur rezultate u- mic să-şi croiască drum prin sînt vizitate de numeroşi oa
pe scară largă a argilei în be beton, din zgură preparate cu cute în Uniunea Sovietică s-a şi a membrilor acesteia; tile activitatea în domeniul tre cele mai compacte ghe meni de ştiinţă de peste ho
toane şi mortare, precum şi po- ciment de marca 300, consumul stabilit că prin utilizarea nisi creării de mici centrale ato ţuri. Se va modifica întreaga tare.
sbilitatea obţinerii în acest caz de ciment este de 240 kg/m.c„ purilor fine şi foarte fine (pul prelucrarea şi aprobarea pla mo-electrice stabile sau mo tactică a navigaţiei printre
a unui efect tehnico-economic iar rezistenţa blocurilor obţinute verulente) consumurile de ci nului de activitate economică şi bile pe şenile sau chiar pe gheţuri, se va extinde în mod Oamenii de 'ştiinţă sovie
important. este de 25-30 kg/cm. p. ment pot fi neînsemnate. Chiar a planului de venituri şi chel un cadru de automobil, des nelimitat raza de navigaţie, tici iau parte la numeroase
dacă ar exista un supraconsum tuieli pe anul 1956; tinate a fi folosite pe tere vor fi pregătite pentru navi conferinţe internaţionale or
In manualele de beton există La înlocuirea a 20% ciment la mc. de beton se realizează nuri înţetenite sau în alte re gaţie trasee la mari latitu ganizate atît în U.R.S.S., cît
indicaţiuni cu privire la influen în volum, cu argilă, consumul hotărîri; giuni nou valorificate din ră dini, va fi extins cadrul cer şi în străinătate.
ţa dăunătoare a unor adausuri de ciment la metrul cub de be însă o însemnată reducere a cos săritul ţării. cetărilor ştiinţifice. Este sufi
mult mai mici (pînă la 3-4%) ton în zgură se reduce la 175 Consiliul Uniunii regionale cient să arătăm că spărgă Uniunea Sovietică acordă
de argilă în nisip. Aceste indi tului din cauză că nisipul re Deplasările revoluţionare torul de gheaţă va putea na bucuroasă ajutor unor ţâri
caţiuni au apărut încă în peri kg menţinîndu-se mobilitatea Noi călătorii turistice în specifice din punct de vedere viga timp de 2-3 ani fără să străine prin trimiterea de spe
oada cînd lucrările se executau necesară a betonului, iar rezis vine aproape gratuit construc străinătate în luna iunie calitativ, determinate în sec facă escală în vreun port. cialişti cu înaltă calificare
exclusiv prin metode manuale şi tenţa blocurilor a crescut la 40- torul energetic de centralele pentru a da consultaţii in
50 kg/cm. n. Dacă acest beton torului, nemaifiind nevoit să O.N.T. „Carpaţi“ anunţă orga atomo-electrice, pot fi ilustra Desigur, fantezia creatoare ceea ce priveşte construirea
s-au păstrat în toate indicaţiile din zgură este preparat acce nizarea pentru luna iunie a noi te de următorul exem plu: a constructorilor noştri de diferitelor instalaţii, livrează
bibliografice ulterioare. Cu toa cheltuiască sume importante călătorii turistice în U.R.S.S., Dacă pentru o centrală elec nave nu se va limita la spăr utilajele necesare şi primeşte
te că condiţiile şi mijloacele de lerat se ajunge la o economie pentru aducerea lui de la dis R. P. Ungară, R. Cehoslovacă trică pe bază de cărbune, a- gătorul de gheaţă. S-au şi de asemenea în instituţiile
executare a lucrărilor au evolu mai mare de ciment din oauză şi R. P. Bulgaria. vînd o putere de 600.000 kW, trasat sarcini pentru elabora sale de cercetări ştiinţifice
at, totuşi această proporţie li că zgura măcinată fin în coler- tanţe mari. In cazul betonului sînt necesare cel puţin 250.000 rea de instalaţii de forţă a- oameni de ştiinţă, ingineri
mită a adausului admisibil a gang, devine activă. Astfel pen Plecările în luna iunie vor de vagoane de cărbune pe an, tomice destinate navelor din şi constructori din alte ţări
rămas fără modificare. tru obţinerea betonului de mar de marca 90 folosindu-se nisi avea loc la următoarele d a te : pentru o centrală átomo-elec flotila pentru vînătoarea de pentru ridicarea calificării.
ca 50 este nevoie de cca. 60 kg trică de aceiaşi putere sînt balene, comunicîndu-le o ma
In urma experimentărilor fă ciment în loc de 200/m.p., iar puri fine, argiloase, supraconsu- —¦pentru itinerariile Kiev-Le- suficiente doar câteva vagoa Aceste legături prieteneşti
cute de institutele de cercetări pentru betonul de zgură, marca ningrad-Moscova şi pentru KieV- ne de combustibil atomic pe re viteză şi prelungind du se vor dezvolta şi întări din
ştiinţifice din Uniunea Sovieti 110, consumul de ciment este de mul de ciment este de 5-6%, iar Moscova la 2, 6, 10, 14 şi 18 an! Aşadar, darea în exploa ce în ce mai mult.
că s-a stabilit că în cazul prepa 120 kg/m.c. în loc de 350 kg. iunie. tare a centralelor atomo-elec rata de navigaţie în larg.
rării mecanizate a betonului este în cazul betonului de marca 70 trice va permite să se eco Luptînd perseverent pentru
Folosirea nisipurilor fine nu există supraconsum de ci — pentru croaziera pe Marea nomisească milioane de tone Ezle mai presus de orice interzicerea armelor atomică
indicat să se adauge argilă în ment. Neagră la 13 iunie de cărbune adus de la mari şi termonucleară, specialiştii
produsele vîrtoase de beton sau locale Ia repararea distanţe. îndoială că energia atomică sovietici împreună cu oamenii
mortar supuse etuvării — cum Folosirea nisipurilor fine pe — în R. Cehoslovacă la 20 iu de ştiinţă şi inginerii cu ve
ar fi de exemplu blocurile de betonului nie. Instalaţii atomice îşi va găsi aplicaţii şi în deri progresiste din alte ţări
beton din zgură, unde se cunoa- şantiere are de asemenea un e- vor munci fără preget pentru
Adeseori în apropierea con —¦ în R. P. Ungară la 12 şi în transporturi transportul pe uscat. Aici pot a supune puternica forţă a
strucţiilor, există nisip fin şi cu fect economic însemnat, contri 26 iunie. nucleului atomic cauzei păcii,
Mari perspective se des exista două căi. Fie utiliza vor căuta neobosiţi noi meto
buind Ta ieftinirea lucrărilor de — în R. P. Bulgaria la 8 şi chid în domeniul elaborării de încă necercetate de folosi
23 iunie. rea de centrale atomo-elec re a energiei atomice în sco
construcţii. puri paşnice.
FILIP COMAN se strecoară în suflet, îl îndeam trice mobile, fie instaltţii de
nă spre cărări nebătătorite.
ing. la Trustul IV Construcţii forţă atomice chiar pe loco
Se furişează pe platforma cup
Y uni seara, Dron hotărî să împăcare toarelor, atras parcă de puterea motivă. Se studiază problema
" plece. îşi potrivi pe umăr monştrilor clocotitori. Obraji-i
bocceluţa şi porni bîjbîind prin oa să fiţi lopătari. Lopătari pe răspunsul se prăvăli răsunător roşesc. îşi simte accelerate bătă SPRE FURNALE
întuneric, spre uşă. N-aprinse platforma cuptoarelor... Asta-i — Nu pleacă nim eni! ile inimii şi privirile-i aleargă
lumina ; gîndul că plecarea tre meserie, mă ? Halal... Dron îngălbeni. Privirile-i co cercetătoare printre plămăduito- Zi şi noapte peste crestele ca şi activitatea lor. Asta, bine Da, aşa este. Furnalele de la
buie tăinuită, îl îndemnă la tă rii oţelului. stîncoase ce străjuiesc deoparte înţeles, în orele de repaus ; alt Călan şi cele de la Hunedoara,
cere. Orice mişcare nejudecată Intîlni priviri reci, desaproba- borîră abătute c a , două păsăr şi de alba panglica şerpuitoare fel, în timpul şutului sînt cam aşteaptă mereu rodul muncii mi
ar fi stricat tot planul...- toare şi glasu-i amuţi. Din mă zdrobite într-o luptă zadarnică — El e... Stîngu... a drumului ce însoţeşte bătrîna sgîrciţi la vorbă. Timpul în ca nerilor. Ei trimit zilnic acestora
Deschise uşa, străbătu pe vîr- nunchiul celor adunaţi între Strînse instinctiv marginile per De departe, parcă aşteptîn- albie a rîului Cerna, minerii din re nimerisem la ei a fost potri zeci şi chiar sute de vagonete şi
furi culoarul unde moţăia cu rîndurile de paturi, Dumitru nei şi izbucni printre lacrim i: du-1, Dumitru Stîngu îl învăluie Teliuc, trimit în corfe pe ca vit prilejuindu-ne cîteva momen corfe cu minereu.
barba în crucea pieptului porta Stîngu îl înfruntă cu vorbe de cu priviri calde, pline de since bluri aeriene, o parte însemnată te de discuţii tovărăş'eşti legate
rul şi se năpusti pe scările ce ocară. — Fir-a-ţi ai dracului 1 ră bucurie. Dron nu mai are pu din hrana furnalelor de la Hu de munca şi succesul lor. Dealul Flăşdatului şi cel al
coborau la parter... Două schimburi nu se prezentă terea să reziste. Porneşte împle- Nădăştiei au îmbrăcat covorul
— Pleacă, dezertorule ! La la lucru. ticindu-se spre gurile de foc... ; nedoara. La întoarcere gîndul îmi era multicolor şi parfumat al pri
Izbitura sună sec şi-l împinse cuptoarele de oţel n-au ce cău /Cuptoarele fumegau alene cu Pentru oamenii de prin îm mereu la prietenii pe care i-am măverii. Luciul argintiu al lini
spre balustradă. Mii de artifi ta netrebnicii. Du-te acasă şi po- ^ uşile coborîte pe praguri. I n zorii zilei, ucenicii pre- lăsat să-şi continue şutuR — ilor de cale îngustă strălucesc
cii îi dansară fulgerător prin vesteşte-le la toţi c-ai fugit, că Limbi lungi de foc îmbrăcau * luară cuptorul. Se făcură prejurimi sau pentru cei oare vorbă pe care am auzit-o tot de neasemuit de frumos în bătaia
faţa ochilor şi capu-i vîjîi a a- ţi-a fost teamă... frontispiciile zgurite, în unduiri verificările cuvenite şi prim-topi- locuiesc de-a lungul acestei văi la ei. razelor de soare. Mecanicul şi
meţeală. Simţii în gură gustul şerpuitoare. Fierbea în băile me torul porunci încărcare. Contac pitoreşti, nu mai este o curio fochistul privesc zîmbind pe
dulceag al sîngelui cald. — Nu mi-a fosL. talice, plămada oţelului. tele cuplară. Uşa se ridică lin zitate drumul corfelor cu mine Mergînd, ba la o cotitură de marchiza locomotivei la şirul
şi troaca înfruntă vîlvătiaîa băii reu, deoarece ei l-au văzut pen drum, ba la alta, atenţia îmi de vagonete ce-i urmează şer
— Care eşti, mă, anticristul — Nu ? Atunci de ce pleci ? Oamenii supravegheau maşi metalice, dăruindu-i încărcătura. tru a nu ştiu cîta oară. era mereu atrasă de zuruitul puind pe coama dealului, de la
tău de strigoi ? De ce? Pentru că înveţi pe gratis? nile. Rar de tot, porţile descope — Fontă ! cablurilor aeriene. Teliuc pînă la Călan şi înapoi.
Pentru că statul îţi dă casă şi reau gurile flămînde, dînd la Se apropiară oalele... Curios este doar pentru că
Lumina se aprinse brusc. în mînaare, pentru că maiştrii ar iveală lava clocotitoare. Dogoa lătorul care trece rar pe drumul In timp ce priveam atent cu P,e valea Teliucului se aud
trezări ceţiu omul de Gare se iz vrea să te vadă om priceput ? re nestăvilită bîntuia împrejuri \ Cînd şticul fu străpuns şi la ce face legătura între puterni mîinile ştraşină la ochi, corfele puşcături. Minerii din echipele
bise şi-l pierdu iar. Culoarele Dron Constantin, eşti un laş. Un mile. Forfota se înteţea. Cobo va clocotindă a celei dintîi şar cul centru siderugic şi Teliuc. cu minereu, urechile recepţio tovarăşilor Ioan Slănescu, La-
mişcară. Treptele porniră în ro laş veritabil. rau în dreptul ochilor, gemu je elaborată de ucenici se re nau un fluierat îndepărtat de dislau Bobiniuc, Ioan Mateş,
tiri line, concentrice... leţele de cobalt. Podurile ru vărsă pe rină, Dron străbătu Pe cîţiva din aceşti oameni locomotivă. Privirile mi s-au Dumitru Tămaş şi alţii din sec
/U ndeva răsunară ţa intervale — Eu ? lante se apropiau alunecînd lin platforma cu paşi ce stîrniră oare se luptă voiniceşte cu stîn- aţintit înspre partea aceea. Deo toarele conduse de inginerii
^ regulate, bătăi de ceas. pe sub cupola cenuşie a halei. uimire. cile, fie la suprafaţă fie în sub dată în minte mi-au apărut cu Gheorghe Beteanu şi Iosif Nis
Cocoşii vestiră în glasuri deose — Tu. Tu pentru oare elabo teran, i-am cunoscut într-una vintele bătrînalui miner Victor tor, au extras în această lună
bite, miezul nopţii. Vietăţile a- rarea oţelului e treabă de lo — Şarjare I — Dumitre ! Stîngule ! Iartă- din zilele trecute. De la început Buda : peste plan cu 12% mai mult mi
şezării odihneau. pătari, tu pentru oare oţelăria mă, Dumitre, iartă-mă !. Nu mai mi s-au părut oameni hotărîţi, nereu.
nouă şi blumingul sînt mărun Dron a 'tresărit. Pentru prima plec. Rămîn cu voi la cuptoa energici gata să-şi împărtă — Gata, tovarăşe mecanic,
Doar sus, la etajul luminat, ţişuri, tu care pleci în zilele cînd dată în anii de practică, strigă re... Mă primiţi ? şească cu toată bunăvoinţa di dă-i drumul că te aşteaptă Că- ADRIAN OŢOIU
neliniştea stăpînea sufletele, fră- la Hunedoara vin sute de oa tul are pentru el ceva aparte, ferite taine, mai ales, din qiun- lanul 1
mînta minţile. Răbufneau în tă meni, tu...- frumos, plin de sufletească înăl Stîngu îşi desfăcu braţele a
cerea nopţii, vorbe de legămînt. ţare. îmbrăţişare...
— Stîngule 1..-7
De plecat, tot am să plec. Ră- Rărnfne ţintuit locului, vrăjit Oţelu-şi mîna la vale, lava-i
rnîneti voi... şi vă „calificaţi“. — Du-te 1 Du-te învîrtindu-te! de zumzetul halei. Gîndul ple clocotindă...
Or să rîdă şi cîinii cînd veţi Dumitru Stîngu se întoarse cării îi jpiare acum îndepărtat,
-povesti cunoscuţilor că patru ani spre cei adunaţi şi rosti mînios : şters. Altceva nou, necunoscut i L. ZEICONI
aţi ros coatele pe băncile şcolii, —• Mai pleacă careva ?.
.0 clipă domni tăcere, apoi
